Comisia Electorală de la Moscova a dat o lovitură grea forţelor anti-Putin, nevalidând candidatura la preşedinţie a liderului partidului liberal Iabloko, Grigori Iavlinski. Totodată, un sondaj independent arată că Putin ar putea fi nevoit să intre într-un al doilea scrutin electoral.
Legile electorale ruse sunt clare şi dure – şi, poate, aplicate în unele cazuri mai riguros decât în altele. Astfel, candidaţii la preşedinţie care nu fac parte dintr-un partid reprezentat în Parlament sunt nevoiţi să depună două milioane de semnături ale susţinătorilor lor pentru a putea fi incluşi pe lista oficială a candidaţilor. Conform Comisiei Electorale care a verificat semnăturile depuse de Grigori Iavlinski, între 23 şi 26% dintre acestea nu sunt valide, după cum raportează agenţia de ştiri Interfax.
Pentru partidul Iabloko şi pentru celelalte forţe liberale şi pro-democratice, excluderea lui Iavlinski de pe lista candidaţilor este o lovitură grea – însă nu pentru că acesta ar fi avut şanse mari să câştige alegerile, ci pentru că numai candidaţilor admişi li se permite să numească observatori electorali. La alegerile parlamentare din decembrie 2011, observatorii trimişi de Iabloko au documentat sute de cazuri de fraudă în favoarea partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Având în vedere că cei trei contracandidaţi ai lui Putin înscrişi până acum (comunistul Ghennadi Ziuganov, naţionalistul Vladimir Jirinovski şi socialistul Serghei Mironov) au fost descrişi de Iavlinski, conform cotidianului american The Washington Post, drept „feţe diferite ale actualului guvern”, eliminarea liberalului ar putea face ca nici un observator să nu fie din cale afară de interesat să constate eventuale nereguli.
În timp ce pentru Iavlinski cursa pentru Kremlin pare să se fi sfârşit înainte să înceapă, miliardarul Mihail Prokhorov are toate şansele să fie admis de Comisia Electorală, după cum relatează cotidianul The New York Times, citând o sursă din interiorul comisiei. Pentru membrii Iabloko, care îl consideră pe Prokhorov „marioneta lui Putin”, acest lucru nu ar fi, probabil, câtuşi de puţin surprinzător.
Putin scade în sondaje
Cu toate acestea, pentru Vladimir Putin alegerile s-ar putea dovedi mai greu de câştigat decât se aşteaptă el. În timp ce un sondaj recent al agenţiei guvernamentale de studiu al opiniei publice, Vtsiom, afirmă că premierul ar putea întruni 52% din voturi, alte două sondaje, efectuate de Fondul de Opinie Publică şi de agenţia independentă Levada Center, au alte rezultate.
Primul arată că 45% din alegători ar vota pentru actualul premier, în timp ce al doilea arată o susţinere şi mai scăzută, de numai 36%. Pentru Putin, care a câştigat alegerile prezidenţiale din 2004 cu 71% din voturi, un al doilea scrutin ar fi, chiar dacă l-ar câştiga, o mică înfrângere personală – precum şi o dovadă clară că apogeul popularităţii sale se află acum în urma sa.
Şi scriitorul Vladimir Voinovici este de această părere.
Un „profet” prevesteşte sfârşitul lui Putin
Voinovici, expulzat din Rusia în 1980, a devenit cunoscut prin romanul său „Moscova 2042″, scris în 1986, în care descrie (aproape profetic) o Rusie postsovietică, condusă de un fost spion KGB care a fost staţionat în Germania. Într-un interviu acordat cotidianului american Los Angeles Times, Voinovici (care a prezis, de altfel, şi nereuşita puciului din august 1991 împotriva lui Mihail Gorbaciov) afirmă că vremea lui Putin a trecut, acesta devenind în ultimul deceniu un personaj demodat, asemenea „unei maşini de scris în era computerelor”. După părerea scriitorului, problema lui Putin este că „poporul nu îl mai iubeşte” – şi că dacă acesta ar decide să facă uz de forţă pentru a rămâne în fruntea statului, „nici armata, nici poliţia şi nici prietenii săi cu bani nu se vor grăbi să îi sară în ajutor”. Predicţia lui Voinovici este clară: „Putin nu va mai rezista nici măcar doi ani la conducerea Rusiei. Şi nu exclud ca el să nu fie nici măcar ales de această dată”, spune scriitorul. Probabil că liberalii se vor bucura să îi audă cuvintele.
