In aceste zile, presedintele Vladimir Putin efectueaza o vizita oficiala in Bulgaria. Este insotit de virtualul presedinte Dimitri Medvedev, actualul presedinte al concernului Gazprom. Succesul diplomatiei bulgare in relatia cu Federatia Rusa contrasteaza puternic cu neglijarea Romaniei de catre Kremlin, desi Bulgaria este in aceeasi "barca" UE-NATO ca si Romania. Majoritatea dosarelor din relatia directa Romania-Rusia sunt problematice sau contin elemente subiective ce franeaza intrarea in normalitate.
"Romania libera" incearca sa clarifice cauzele relatiilor glaciale dintre Romania si Federatia Rusa. In acelasi timp, publicam si doua texte de importanta istorica si care au avut consecinte serioase in jocul influentelor asupra Tarilor Romane, dar ulterior asupra Romaniei moderne.
Astfel, in suplimentul ALDINE puteti citi "Testamentul tarului Petru cel Mare" (pag. 17-19) si textul "Pactului Ribbentrop-Molotov" (pag. 18), cel care a marcat in mod funest viata a milioane de romani.
Vedem cum interesul pentru Gurile Dunarii si pentru o influenta cat mai mare la Marea Neagra nu a disparut nici in era globalizarii, ba dimpotriva, rolul strategic al acestei zone a crescut enorm in contextul conflictelor latente sau reale din secolul 21.
Iata cateva din problemele ramase in suspensie, neabordate adecvat din motive ce n-au fost temeinic explicate, ori au fost neglijate cu voie sau din inconstienta:
Dosarul moldo-transnistrean
Este dosarul in care relatiile romano-ruse se lovesc atat direct, cat si prin ricoseu, dar cu efecte sensibile in politica regionala la Marea Neagra. In timp ce R. Moldova a racit la maxim relatiile cu Bucurestiul, liderii nistreni si-au consolidat pozitia de independenta asteptand decizia privind provincia Kosovo, fara sa priveasca cu ostilitate spre Bucuresti. Or, in aceasta problema, ca si in altele, Bucurestiul a preferat cel mai adesea sa se ascunda dupa statutul de membru UE-NATO decat sa exprime cu fermitate pozitii fara echivoc. De exemplu, la sfarsitul lunii iulie 2007, ministrul Cioroianu spunea si ca rusii ar putea sa se foloseasca de retragerea din tratatul CFE pentru a negocia de pe pozitii mai puternice in dosare precum Kosovo sau Transnistria: "Pozitia Romaniei va fi aceea a aliantelor din care face parte. Ne consultam in permanenta cu aliatii nostri si urmarim in continuare dosarul".
Vladimir Voronin va ramane antiroman si pentru ca piramida de putere din varful careia guverneaza ar intra in derizoriu cu familiile mafiot-kaghebiste cu tot, in cazul intoarcerii la statul natural. In mentalul colectiv moldovenesc s-au conservat cu grija "amintirile" despre prefectii si guvernatorii romani din perioada 1918-1944, toate, invariabil, ostile
Mai ramane un cap de pod, nu insurmontabil, cel al depozitului de munitie de la Kolbasna, cel mai mare din exteriorul granitelor unei mari puteri. De aceea exista Grupul Operativ de Trupe Ruse, si nu pseudo-Armata a 14-a, de care fac caz doar manipulatorii de profesie. Toti analistii au politizat situatia fara sa explice faptul ca acolo se gasesc cantitati uriase de gaze de lupta din al doilea razboi mondial, un cancer prin depreciere chimica, ce ar afecta in primul rand populatia nistreana, motiv suficient ca sa scape de problema.
Dosarul economic direct
Este, probabil, cel mai "necontencios" din toate, pentru ca aici s-au facut cele mai vizibile progrese. Evident, insa, in detrimentul sectorului economic romanesc si in favoarea investitiilor rusesti. Schimbul comercial inregistra un record in 2006, in valoare de 4,6 miliarde de dolari, dar in conditiile in care importul romanesc din Rusia e de 12 ori mai mic decat importul rusesc de la noi. Romania a primit pentru tranzitul gazelor rusesti valoarea totala a exporturilor romanesti in Federatie. Investitiile rusesti in Romania sunt consistente, peste 260 de firme mixte cu capital rusesc, dar multe firme occidentale cu capital rusesc sunt active la noi. Aluminiu, constructii de masini, petrol sunt doar cateva locatii economice strategice pentru rusi in Romania.
Dosarul conductelor energetice
Este, de departe, cel mai consistent dosar, grupand interesele majore ale bataliei pentru energie in faza acutizarii "erei petrolului". si a gazelor naturale, prin extensie directa. Ca o macheta a scenariilor politice privind noile configuratii de interese, o macheta a scenariilor transportului global de combustibil spune totul despre actiuni interstate, ca vizita lui Putin la Sofia, bunaoara.
Toti observatorii atenti ai scenei politice est-europene sunt constienti ca problema energiei este cea care "frige" si la convorbirile bulgaro-ruse de la Sofia. In speta, proiectul "South Stream", conducta de gaze rusesti ce ocoleste Ucraina, fapt vital pentru factorii de decizie rusi. Paradoxal, dar Romania lipseste de pe hartile majoritatii proiectelor de transport de combustibil, fie rusesti, fie occidentale, subiect de analiza serioasa a politicilor romanesti de promovare in acest domeniu. Dosarul Insulei serpilor este un dosar derivat de la URSS la Ucraina, fapt ce creeaza aparenta unui subiect strain de Rusia. La fel ca si in cazul tezaurului, "statul-mama" al problemei a disparut prin disolutie, lasand sanse de reduceri ale durerilor de cap statelor succesoare. Miza este tot energetica, "punga" de petrol fiind comuna si banuita suficient de bogata.
Dosarul Tezaurului Romaniei
Daca la Bucuresti se vorbeste cu obstinatie de problema Tezaurului de restituit, la Moscova o astfel de problema nu exista. Exista "componenta de metale pretioase din Proiectul D-02/122", 93,4 tone de aur, vazuta ca o problema cu statut privat, avand ca unic partener de solutionare BNR, cea care, la data expatrierii, a pus problema trimiterii in Rusia a "averii private a BNR". Asupra acestui subiect, "Romania libera" va reveni cu amanunte, dat fiind faptul ca se apropie o data "fatidica", dincolo de care va fi greu sa se mai recupereze ceva.
Lupta intre Patriarhii pentru "feuda" Moldova
Pe 16 ianuarie 2008, episcopul Mark Egorievski, de la Patriarhia Moscovei si a intregii Rusii, denunta ceea ce numea o ofensiva a Bucurestiului prin intermediul "agresiunii" BOR: "Actiunile Patriarhiei Romane reprezinta un pas politic al autoritatilor de la Bucuresti, care doresc sa-si asigure sprijinul Consiliului Europei in afacerea absorbtiei Republicii Moldova nu doar in planul Bisericii, ci si teritorial si politic". Era raspunsul rusesc la depunerea la CEDO a plangerii Mitropoliei Basarabiei privind expulzarea din Moldova a trei preoti si a unei calugarite. In aparenta, o problema clericala, in realitate o dura problema interstatala. Dar, nota bene, saptamana viitoare PF Patriarhul Alexei al II-lea va conferi presedintelui Voronin premiul Fundatiei pentru uniunea popoarelor ortodoxe "pentru contributia personala la mentinerea unitatii canonice a ortodoxiei in Moldova". Totul in lume se plateste, nu-i asa? Acesta e contextul vizitei lui Vladimir Putin la Sofia, in calitate de presedinte al Federatiei Ruse. O vizita pe care o va face la Bucuresti in cu totul alta calitate, poate, in cea de premier al Rusiei, cu puteri nealterate, cu tinte politice regionale clare, cu anvergura sefului unei mari puteri. Poate.
OPINII
» Diplomatii avertizeaza
In serialul intitulat "63 de ani de flux si reflux in relatia cu Moscova", dedicat de ziarul "Romania libera" calitatii relatiilor diplomatice dintre cele doua tari, diplomati si experti in relatiile cu URSS/Rusia si-au exprimat opiniile fara echivoc: o mare parte din vina ne apartine! Iata cateva pasaje relevante.
Adrian Severin:
"Dupa 1989 diplomatia romana se gasea in fata unor noi cerinte in raport cu vecinul de la Est, intr-un context international radical schimbat. Caracterizand prin cateva cuvinte-cheie perioada 1989-2007 as spune «prudenta» sau chiar «lipsa de curaj, inspiratie si viziune», «asimetrie de resurse», «sanse ratate». Dupa 2004, Romania, ca urmare a declaratiilor dlui Traian Basescu, a dobandit noi trasaturi: imprevizibila si conflictuala. Cred ca supraideologizarea relatiei bilaterale, occidentalo-centrismul, caracterul imprevizibil-conflictual al mesajului oficial romanesc, precum si lipsa resurselor materiale, umane si de imaginatie pentru o politica mai activa si mai consistenta pot explica meandrele relatiei romano-ruse in ultimii ani".
Ion Porojan:
"Orice numire neatenta, neglijenta de ambasadori romani la Moscova, de fosti activisti de partid, din randul doi PCR, necunoscuti, care nu au tangenta cu spatiul sovietic si nu cunosc limba rusa a fost total ignorata. Partea rusa i-a considerat ostili intereselor bilaterale, ei au trecut neobservati, apreciere ce s-a extins si asupra unor numiri de dupa 1990. Greseala ne-a costat pierderea de timp pretios si de durata, vital necesar pentru instalarea increderii. Actualul presedinte, prin numeroase intepaturi si muscaturi proferate la adresa Rusiei, fara nici un argument credibil, amana perspectiva unor raporturi normale cu Rusia".
Nicolae Ecobescu:
"Intrebarea e de ce ne sare constant, cu o vizita la Bucuresti? A vizitat Budapesta de doua ori, la Sofia e a treia oara. In fond, in ambele cazuri tinta e Romania, cu scopul de a o izola, exprimandu-si insatisfactia pentru evolutia relatiilor de pana acum. Atitudinea e coordonata si cu pozitia presedintelui Voronin, si cu cea a Patriarhului Alexei al II-lea, dar si cu altele. In chestiunea tranzitului energetic, aceasta e miza bulgara, in cazul Romaniei eu nu mai cred deloc. Amintiti-va ce proiecte uriase erau pe vremea presedintelui Constantinescu, ce propaganda costisitoare si dezbateri in ziare, dar n-a iesit nimic. Concluzia e aceeasi, suntem si vom fi ocoliti."
Ioan Buga:
"Unul din neajunsurile principale rezida in absenta unei strategii clare si constante vizand dezvoltarea relatiilor cu Moscova. Tentativele sporadice de relansare au fost anulate de semnale eronate la nivel politic sau abandonate pe parcurs, ca urmare a dezinteresului pentru finalizarea actiunilor preconizate. Diletantismul, lipsa de profesionalism, superficialitatea sau incompetenta cadrelor explica multe din esecurile diplomatiei romanesti in spatiul ex-sovietic, mai ales in Federatia Rusa".
