Din experienţa anilor anteriori, după a doua jumătate a lunii ianuarie până la mijlocul lunii februarie încep să se înmulţească, de regulă, cazurile de infecţii respiratorii, iar schimbarea bruscă a vremii generează un stres adaptativ al organismului, care favorizează dezvoltarea, multiplicarea şi circulaţia virusurilor.
Ministerul Sănătăţii a suplimentat cantitatea de vaccin gripal cu încă 143.000 de doze, şi asta în condiţiile în care, de la începutul sezonului rece, aproape 50 de mii de români au fost diagnosticaţi cu viroze respiratorii, iar trei cu gripă.
Medicii spun că nu există un tratament specific, ci doar simptomatic, bazat pe analgezice şi antipiretice, care reduc febra şi durerile musculare şi de cap. De asemenea, se recomandă consumul crescut de lichide, eventual asociat cu vitamnina C, care poate ameliora simptomele răcelii sau a gripei, dar sporirea consumului de fructe şi legume. În plus, pot fi utile şi utilizarea aerului umidificat încălzit, precum şi frecțiile cu gel mentolat pe bază de petrolatum. Dar, indiferent de situaţie, orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicului de familie sau a specialistului mai ales în cazul administrării antibioticelor.
Care sunt primele semne de îmbolnăvire
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, medicul Florin Mihălţan, spune că, legat de prevenţie, există o serie de medicaţii imunomodulante, adică se folosesc capsule care ascund în ele „germeni amorţiţi” şi care stimulează imunitatea. Doctorul Mihălţan spune că sunt câteva semne majore care pot să semnaleze instalarea unei infecţii acute respiratorii: tuse, schimbarea culorii şi creşterea în cantitate a sputei expectorate şi apariţia febrei şi a frisoanelor. “În situaţia în care este vorba de o viroză, o infecţie virală şi nu una bacteriană, de multe ori apare doar tuse seacă şi mialgii, dureri musculare difuze cu febră. În aceste cazuri nu este nevoie de antibiotice, de obicei trece doar cu antiinflamatoare” – ne-a precizat dr Mihălţan.
La rândul său, medicul de urgenţe Tudor Ciuhodaru spune că o particularitate a virozelor din acest această perioadă este un simptom chinuitor: tusea iritativă, seacă, prelungită datorată inflamaţiei mucoasei laringiene şi care cedează greu la medicaţia antiinflamatoare. Totodată, “infecţiile căilor respiratorii superioare precum rinitele, laringitele, faringitele, bronşitele crează numeroase probleme celor cu imunitate scăzută, copiilor, gravidelor şi vârstnicilor sau celor cu patologie respiratorie preexistentă iar pe lânga banalele viroze au fost deja diagnosticate şi cazuri de gripă”.
3 reguli simple de prevenţie a gripei
Pentru a ne proteja trebuie respectate 3 reguli simple, explică medicul ieşean:
1. Evitarea aglomeraţiilor, precum mijloacele de transport în comun, spaţiile comerciale, în care sunt şanse crescute de a veni în contact cu o persoană infectată, care să ne transmită boala pe cale aeriană, prin contact direct sau obiecte contaminate.
2. Respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă, spălarea mâinilor cu apă şi săpun, insistând la nivelul spaţiilor interdigitale, unghiilor, pliurilor de flexie, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, să nu strănutăm sau să tuşim spre alte persoane şi să nu ducem mâna la gură, nas sau ochi după ce am venit în contact cu cineva răcit.
3. Evitarea stresul termic prin îmbrăcăminte adecvată, lichide calde, evitarea deplasărilor matinale şi nocturne când este foarte frig, iar dacă este nevoie să ne deplasăm, să ne asigurăm şi repausul în spaţii încălzite precum instituţiile publice sau magazine.
Imunomodularea – prevenţie la prima mână
Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică a Medicilor de Familie, dr Valeria Herdea, spune că “la copii, în general, schemele de imunomodulare includ substanţe naturale, care pot fi administrate de la vârsta de un an, personalizat. Aici se merge pe stimularea naturală pentru că este cea mai puţin nocivă, mai puţin costisitoare şi extrem de uşor adaptat la tradiţia unei ţări, vorbim de miere, de cătină, de măceşe, de isop şi de celelalte plante pe care le avem în arsenalul terapeutic". Mulţi părinţi se sperie şi fug cu micuţii sugari la camera de gardă a spitalului, însă atrag atenţia că, până la vârsta de 1 an, copilaşul este protejat de laptele de sân. "Putem folosi lapte matern pe toate părţile, pentru că se pune ser fiziologic în nasul copilaşului, se aspiră cu batista bebeluşului şi se pune lapte de mamă. La fel, se curăţă ochiul copilului cu ser fiziologic când sunt secreţii şi se pune apoi lapte de la sânul mamei. Acesta poate fi pus şi la nivelul urechii atunci când există otite şi asta pentru că acest tip de lapte este cel mai complex aliment-medicament – el conţine atât substanţe care previn îmbolnăvirea, dar şi substanţe care cresc imunitatea copilului şi vorbim în special de colos, care în primele şase săptămâni de la naştere conţine imunoglobulina A, iar rolul acesteia este recunoscut în lumea ştiinţifică prin faptul că tapetează mucoasele, atât nazală, oculară şi auriculară, deci la nivelul urechii, şi nu permite fixarea viruşilor. Or, noi, la ora actuală nu prea avem arsenal terapuetic care să lupte împotriva viruşilor, deci încă odată ne întoarcem la imunomodularea naturală" – conchide dr Herdea.
Cine ar trebui să se vaccineze cu prioritate?
Doctorul Răzvan Traşcu spune că, în primul rând ar trebui vaccinate persoanele care au o anumită vârstă, persoanele care sunt internate în centrele de îngrijire a vârstnicilor, în spitale pentru persoane cu boli cronice, “înţelegând prin asta boli cardio-vasculare, boli pulmonare, boli metabolice, boli de rinichi, persoanele la care din motive medicale sau ca urmare a unei boli imunitatea este suprimată, vorbim de recomandare de vaccinare antigripală a persoanelor care au vârste extreme înţelegând prin asta persoanele peste 65-70 de ani, fie tinerii sub 18 ani, în cazul lor indicaţia de vaccinare fiind pe de o parte vârsta fragedă care-i predispune la o evoluţie mai gravă, pe de altă parte faptul că ei sunt în colectivităţi şi au potenţialul de a plasa gripa mai departe altor persoane”. A doua categorie, dacă vorbim de riscul de transmitere, este personalul medico-sanitar.
Ne vaccinăm şi totuşi răcim. De ce?
La o anumită perioadă după ce s-au vaccinat, unii oameni se întreabă de ce totuşi au răcit. Cum se explică această falsă percepţie a lipsei de eficienţă? Medicul de familie bucureştean explică faptul că, în fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii elaborează pe baza frecvenţei statistice a cazurilor de gripă diagnosticate nişte recomandări vizavi de aceste trei-patru tulpini care sunt considerate cele mai frecvente pe de o parte şi cele mai periculoase ca potenţial de evoluţie pentru populaţia respectivă.
Şi asta în contextul în care “virusurile gripale se împart în foarte multe tipuri şi subtipuri. Fiecare are caracteristicile proprii vizavi de ce înseamnă virulenţa, adică posibilitatea de a se răspândi şi de a afecta persoane, vizavi de gravitatea semnelor şi simptomelor de gripă pe care le declanşează ş.a.m.d. Atunci practic vaccinul crează imunitate împotriva celor mai dificile, să zicem, trei de obicei, poate patru, cinci tulpini de virus gripal, dar dacă vii în contact cu o a şasea tulpină de virus gripal o să faci o gripă, dar care cu siguranţă va fi o formă mult mai uşoară”.
