Familia Carantino si-a castigat casa care ii fusese nationalizata de comunisti, insa dupa un deceniu de procese tot calvarul nu s-a incheiat. Scenariul clasic: apartamentul fusese cumparat de fostii chiriasi, desi era in proces pe rol. Familia Carantino a castigat invariabil la fond, dar a pierdut – tot invariabil – la Curtea de Apel sau Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intamplator sau nu – avocata fostilor chiriasi este Alexandra Pandrea, fosta judecatoare si sotia judecatorului Anton Pandrea de la Curtea de Casatie.
Batalie pentru o casa din centrul Capitalei
Imobilul din strada Dumbrava Rosie (in plin centrul Capitalei), numarul 20, a fost ridicat in 1931, dar nefinisat. Maria Carantino, vaduva de razboi, il cumpara si reuseste sa finalizeze casa, compusa din 5 niveluri – subsol, parter, etajul I, etajul II si mansarda.
Au venit comunistii si, bineinteles, nu le-a scapat o asemenea casa situata in centrul Capitalei. Au nationalizat-o, prin Decretul 92/1950.
Dupa 1989, familia Carantino a revendicat imobilul. Au depus cererea de restituire la Comisia de aplicare a Legii 112/1995 si au deschis proces de revendicare. Printr-o sentinta din 1997 a Judecatoriei Sectorului 2, actiunea le-a fost admisa, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti a fost obligat sa lase imobilul din Dumbrava Rosie in „deplina proprietate si linistita posesie” familiei Carantino.
Pentru institutiile statului nu existau, insa, legi pe acea vreme. Desi era depusa cerere de restituire, SC Apolodor SA a vandut apartamentul nr. 2, situat la etajul I, familiei Andrei si Ana Popa. Familia Carantino a sesizat ilegalitatea Consiliului General al Capitalei, care a introdus actiune, cerand constatarea nulitatii absolute a actului de vanzare-cumparare. Reaua-credinta era evidenta in acest caz. Completul de la Tribunalul Bucuresti a respins insa actiunea familiei Carantino, motivand, absurd, ca tertii au fost de buna-credinta.
Caz unic in Justitia romaneasca
Considerand ca hotararea era netemeinica si nelegala, familia Carantino adreseaza procurorului general un memoriu. Si s-a intamplat ce nu s-a mai intamplat in Romania. Procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, la 28 februarie 2003, a trimis la Inalta Curte de Casatie si Justitie un recurs in anulare privind cauza familiei Carantino. A fost printre putinele dati cand recursul in anulare a fost favorabil redarii proprietatii. Insa Curtea de Casatie a respins recursul in anulare.
Familia Carantino a deschis un alt proces – de data aceasta pentru compararea titlurilor de proprietate. Printr-o sentinta din 2004, Judecatoria Sectorului 2 a admis ca titlul de proprietate al familiei Carantino este mai puternic si, din nou, le lasa imobilul in „deplina proprietate si linistita posesie”.
Curtea de Apel Bucuresti a admis, insa, apelul facut de familia Popa. Halucinant, a hotarat ca fostii chiriasi detin un titlu de proprietate preferabil proprietarilor de drept. Completul a fost format din Marioara Arhip – presedinte, Roua Pop – judecator, si Daniela Yanay – judecator. Presedinta Marioara Arhip a avut opinie separata, considerand ca titlul familiei Carantino este mai puternic.
Mecanismul Pandrea
Intr-un memoriu adresat ministrului Justitiei, familia Carantino scria: „Vrem sa mentionam ca dupa ce am castigat de fiecare data procesele la instanta de fond, la Curtea de Apel sau la Curtea Suprema de Justitie am pierdut procesul dupa ce avocata familiei Popa (chiriasi) a amanat sau a recuzat de mai multe ori completul de judecata.
Aceasta avocata este Alexandra Pandrea, fost judecator-presedinte la Judecatoria Sectorului 1 si al carei sot este Anton Pandrea, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si apoi in Consiliul Superior al Magistraturii, si despre care s-a scris in nenumarate randuri in presa ca a facut parte din completele care au blocat retrocedarea caselor nationalizate. Furnizam aceste date doar cu titlu informativ”.
Un avocat incompatibil
Legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat (255/2004, alin. 1, art. 20) stabileste ca: „Profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile, tribunalele specializate si curtile de apel, precum si la parchetele de pe langa aceste instante, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al II-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror”. Asadar, avocata Alexandra Pandrea nu va putea reprezenta familia Popa la ICCJ. Avocata Pandrea ne-a declarat, insa, ca: „Inca nu s-a judecat acest dosar, asa ca nu pot sa va spun prea multe. Urmeaza sa ne consultam si sa discutam cu clientii pe care ii reprezint”.
Precedentul Opaschi
Acesta situatie ne-a amintit despre alta similara, anume despre un imobil revendicat si obtinut de fostul proprietar pe cale administrativa, dar cumparat abuziv de consilierul lui Iliescu, Victor Opaschi. Consilierul prezidential a avut-o avocat tot pe Alexandra Pandrea, sotia lui Anton Pandrea, presedintele Sectiei Penale a ICCJ. Modul in care au decurs procesele dintre proprietar si Opaschi este identic celui in care s-au desfasurat procesele Carantino-Popa. La acea vreme, insa, functiona Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat, ambigua la articolul care stabilea interdictia avocatului de a pleda la instantele in care are rude pana la gradul III inclusiv.
