Peste 8700 de absolventi ai clasei a VIII-a au trecut, zilele trecute, prin focul testelor nationale.
Subiectele, desi s-a spus ca au fost de dificultate medie, au creat probleme la rezolvare. Ca in fiecare an, urmeaza perioada rezolvarii contestatiilor, pentru care trebuie indeplinite anumite conditii. Comisia pentru rezolvarea contestatiilor trebuie sa constate ca exista, in plus sau in minus, o diferenta de jumatate de punct intre nota acordata de profesorul care a corectat lucrarea si cea pe care o pun membrii comisiei. Si pentru cadrele didactice testele nationale pot constitui o modalitate de evaluare a activitatii. Este vorba despre munca pe care au depus-o la catedra, timp de patru ani, la orele de curs. In majoritatea cazurilor, rezultatele proaste sunt puse doar pe seama elevilor. Exista insa problema modului in care informatia ajunge la elev si modalitatea de predare a fiecarui cadru didactic in parte care este, sau nu, in masura sa starneasca interesul celui aflat in banca. Rezultatul celor patru ani de studiu, atat pentru elevi, cat si pentru profesori, s-a vazut la Centrul de testare numarul 9, unde procentul de promovabilitate s-a apropiat de 90,5%. In cealalta extrema s-au situat rezultatele de la centrul Pietreni, unde au promovat numai 16,8% din elevii care au sustinut testele nationale.
Un ban in plus nu strica
Bunele obiceiuri nu se pierd. Desi Ministerul Educatiei si Cercetarii a promis sanctiuni drastice pentru cadrele didactice care faciliteaza frauda, multi dintre profesorii care au fost cooptati in comisii, la supraveghere si corectare au incasat bani frumosi din actiunile prin care i-au ajutat pe unii dintre absolventii clasei a VIII-a sa depaseasca pragul reprezentat de testele nationale. Prin targ se vorbeste ca, doar intr-o zi, un cadru didactic ar fi putut incasa chiar si doua milioane de lei pentru „ajutorul” acordat unui elev. Este inutil sa facem calcule cu privire la sumele pe care un profesor care a corectat lucrarile de la una dintre discipline le-ar fi putut primi pentru ca a fost mai „atent” atunci cand s-a uitat peste cinci lucrari. Dar, asa cum spune romanul, „hotul neprins e negustor cinstit”. Nu putem pune la zid toate cadrele didactice care au fost implicate in desfasurarea testelor nationale. Vina este si a parintilor care, de generatii, conform bunelor obiceiuri mostenite, lasa doar pe seama scolii rezolvarea problemelor copiilor. Putini dintre ei pot accepta ca elevul nu a fost supravegheat suficient si incearca sa „dreaga busuiocul” cumparand notele de trecere.
