» Operatorii culturali care doresc sa-si dezvolte proiectele peste hotare pot aplica cu succes pentru finantare prin Programul CANTEMIR al ICR.
» In premiera, sectiunile "Promovare/ Culture to Go" si "Cooperare/Culture to Share" au fost deschise atat operatorilor culturali din Romania, cat si celor din strainatate.
» Sectiunea "Festival/Culture by Request", aflata deja la a treia sesiune de depunere a proiectelor, are ca termen-limita 31 august 2007.
Institutul Cultural Roman a incheiat recent cea de-a doua sesiune de depunere si evaluare a proiectelor din cadrul deja celebrului Program CANTEMIR. Obiectivele programului ICR, care poarta numele voievodului ce "croia la planuri din cutite si pahara" (Eminescu), sunt cresterea vizibilitatii culturii romanesti in afara tarii si incurajarea cooperarii intre artisti romani si straini. Proiectele au putut fi depuse in urmatoarele domenii: arte vizuale, arhitectura si design, muzica, dans, teatru, film, literatura sau patrimoniu cultural. Pentru a completa informatiile si datele tehnice, aflate pe site-ul www.programulcantemir.ro, cu o viziune personala, din interior, a principalului coordonator al acestuia, i-am adresat cateva intrebari dnei Raluca Truscanu, directoarea Directiei Generale Programe Externe a ICR si totodata director al Programului Cantemir.
» Care sunt intentiile cu care Institutul Cultural Roman a demarat acest program de finantare si cat considerati ca a fost indeplinit din ele?
— Programul CANTEMIR a fost initiat in 2006 atat ca instrument de realizare a obiectivului principal al ICR, care este promovarea culturii romane in strainatate, cat si pentru a raspunde cat mai bine rolului de mediator pe care si l-a asumat ICR pe piata culturala. Programul urmeaza o structura similara finantarilor europene din domeniul culturii, obiectivele sale fiind indeplinite pe parcursul derularii mai multor etape de selectie a proiectelor.
24 de castigatori
» Faceti un scurt istoric al primei editii si a ceea s-a desfasurat deja din a doua!
— In cadrul primei selectii de proiecte, din 2006, am finantat un numar de 16 proiecte, din domenii diverse, accentul fiind pus in special pe cele care se desfasurau in spatiul Uniunii Europene. In 2007, in urma primei sesiuni de depunere a aplicatiilor, am selectat spre finantare opt proiecte, inscrise in cele trei sectiuni ale programului, in domeniile muzica, teatru, arte vizuale, literatura, film. Numarul de proiecte nu este foarte mare, dar sumele acordate spre finantare acopera aproape jumatate din bugetul pus la dispozitie.
» Sunteti multumiti de reactia operatorilor culturali, de felul in care acestia au venit in intampinarea ICR? Considerati ca programul are o buna promovare sau mai e de facut in acest sens?
— Reactia operatorilor culturali este pe de o parte entuziasta, atunci cand le descriem posibilitatile pe care le au sa-si dezvolte proiectele prin intermediul acestui program, iar pe de alta reticenta, atunci cand explicam toate rigorile impuse de legislatie. Programul inca nu a ajuns sa fie suficient de cunoscut, astfel incat exemplele de buna practica sa constituie suficiente motive pentru a cere finantare prin acest mecanism. De aceea, anul acesta, pe langa mediatizarea obisnuita pe care am facut-o programului, am organizat si o sesiune de prezentare care ne-a dat posibilitatea de a intra in contact direct cu cei carora ne adresam si de a le explica, pas cu pas, care sunt cerintele programului, care sunt posibilitatile oferite de acesta si, lucru foarte important, de a le raspunde direct la intrebarile puse. Cred ca asemenea intalniri sunt utile si le vom repeta in viitor.
» Cam care ar fi tipul de public-tinta caruia i se adreseaza oferta?
— Publicul-tinta este format din persoane fizice (artisti, creatori) care au posibilitatea de a-si finanta participarea la festivaluri importante din strainatate, dar si din operatorii culturali (asociatii, fundatii, institutii publice) care doresc sa dezvolte proiecte pe plan international (fie ca este vorba de proiecte de promovare a produselor culturale din diverse domenii, fie ca este vorba de proiecte de cooperare). Programul, prin structura sa, ofera doar cateva linii directoare referitoare la forma si obiectivele pe care trebuie sa le urmareasca proiectele, dar continutul poate fi oricat de creativ.
Cursa cu obstacole
» Sunt probleme cu finantarea proiectelor selectate sau totul este OK? Care-i bugetul de care dispune Programul Cantemir?
— Finantarea proiectelor intampina dificultati din cauza imposibilitatii de a acorda avansuri din fondurile publice fara a cere o scrisoare de garantie bancara (ceea ce inseamna ca, practic, celui care solicita finantare i se blocheaza in banca suma echivalenta avansului) si a planificarii bugetare anuale a institutiilor publice (proiectele se pot finanta doar pe parcursul unui an bugetar, fapt care limiteaza accesul proiectelor de anvergura la acest tip de finantare).
De asemenea, e important de spus ca toate mecanismele prin care se finanteaza proiecte in domeniul culturii se lovesc de aceleasi obstacole, ceea ce face ca operatorii culturali sa fie pusi sa-si dezvolte o capacitate de atragere a fondurilor foarte importanta, lucru care la un moment dat se traduce in imposibilitatea de a mai da curs ofertelor de finantare, chiar daca acestea sunt tentante si corespund obiectivelor lor.
» Cum vedeti viitorul acestui proiect al institutului?
— Desi functioneaza deja de doi ani, programul este inca la inceput. Pe baza experientei acumulate in 2006, in 2007 am redefinit obiectivele si prioritatile programului, astfel incat ele sa corespunda cat mai bine nevoilor noastre si ale celor carora ne adresam. De asemenea, am facut un pas mai departe si am conferit si organizatiilor din strainatate, interesate sa participe in proiecte legate de cultura romana, sansa de a aplica pentru o finantare prin programul CANTEMIR, trecand de la rolul de partener de pana acum la o implicare directa. Consideram ca programul are reale sanse de dezvoltare si in anii ce urmeaza, dar este nevoie de timp pentru ca modul de functionare a unui asemenea mecanism sa se consolideze.
