Profitul net al OMV Petrom (SNP) a scăzut în primul semestru cu 25%, la 1,04 miliarde lei (234,1 milioane euro), în contextul declinului vânzărilor cu 18%, la 8,81 miliarde de lei (1,98 miliarde euro), determinat în principal de preţurile mai mici la comercializarea produselor petroliere, informează Mediafax.
În primele şase luni ale anului trecut, OMV Petrom a raportat un profit net atribuibil acţionarilor de 1,39 miliarde de lei, la vânzări de 10,72 miliarde de lei.
„În primele şase luni, ne-am concentrat pe asigurarea unei afaceri durabile şi profitabile într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura. Am implementat măsuri de reducere a costurilor de operare şi de creştere a eficienţei operaţiunilor noastre, siguranţa muncii rămânând, însă, principala noastră prioritate. Pentru a ne menţine fluxul de numerar şi un bilanţ solid, ne-am prioritizat investiţiile în funcţie de potenţialul de a genera valoare pe termen lung, astfel că am obţinut o scădere a cheltuielilor de capital ale Grupului de aproximativ 30%, în conformitate cu aşteptările. În Upstream, investiţiile anterioare au continuat să genereze beneficii şi, ca efect, producţia de hidrocarburi a Grupului a crescut uşor, datorită contribuţiei mai mari a reparaţiilor capitale şi a (re)dezvoltării zăcămintelor. În 2015, am finalizat până în prezent forajul la patru sonde în apele de adâncime ale Marii Negre, în parteneriat cu ExxonMobil, iar programul de explorare continuă. Rezultatul mai mic din Upstream a fost parţial contrabalansat de performanţă foarte bună din Downstream Oil, susţinută de creşterea marjelor de rafinare şi de scăderea costurilor cu ţiţeiul, ceea ce evidenţiază avantajele modelului nostru de afaceri integrat. În plus, am crescut volumul vânzărilor din marketing, beneficiind de cererea mai mare de produse petroliere. În Downstream Gas, volumul vânzărilor de gaze a crescut cu 10%, în pofida mediului de piaţă deteriorat. Pentru a două jumătate a anului, autorităţile române au anunţat consultări publice privind mediul fiscal şi de reglementare. După cum am subliniat şi până acum, vizăm obţinerea unui cadru stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor, o condiţie-cheie pentru investiţiile viitoare”, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Producţia de ţiţei şi gaze la nivel de grup a fost de 33 milioane barili echivalent petrol, iar producţia totală de ţiţei şi gaze în România a atins nivelul de 31,3 milioane barili echivalent petrol, faţă de 31,1 milioane barili echivalent petrol în aceeaşi periaoda a anului trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 13,9 milioane barili echivalent petrol, în scădere cu 1%, reflectând în principal declinul natural înregistrat în zăcământul Suplacu, se arăt în raportul fianciar al OMV Petrom.
Producţia internă de gaze a crescut cu 2% atingând nivelul de 17,4 milioane barili echivalent petrol, reflectând campaniile de reparaţii capitale offshore şi forare de sidetrack-uri, precum şi creşterea contribuţiei sondelor-cheie din zăcământul Totea. Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a crescut cu 4%, înregistrând valoarea de 1,69 milioane barili echivalent petrol.
Volumul vânzărilor a crescut cu 1% comparativ cu primele şase luni din 2014, datorită vânzărilor mai mari de gaze şi condensat în România.
În primele şase luni, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 57,09 dolari/baril, cu 47% mai mic comparativ cu perioada similară a anului precendent, iar preţul mediu realizat la ţiţei s-a situat la 49,51 dolari/baril, comparativ cu 96,24 dolari/baril în primul semestru al anului trecut.
Profitul calculat înainte de dobânzi şi taxe (EBIT) şi excluzând elemente speciale a scăzut cu 73% comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 726 milioane lei, reflectând în principal preţurile mai mici la ţiţei, gaze şi condensat, precum şi cheltuielile de explorare şi deprecierea mai mari, parţial compensate de scăderea costurilor de producţie şi efectul favorabil al cursului de schimb (aprecierea dolarului faţă de leu cu 22%).
Cheltuielile de explorare au înregistrat valoarea de 200 milioane lei, faţă de 133 milioane lei în ianuarie – iunie anul trecut, reflectând înregistrarea a două sonde care nu au avut succes.
Costurile de producţie la nivel de grup exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, în principal datoriră evoluţiei favorabile a cursului de schimb, reducerii costurilor cu materialele şi personalul, precum şi a cheltuielilor aferente impozitului pe construcţii. Costurile de producţie în România exprimate în dolari/baril echivalent petrol au scăzut cu 25%, la 13,25 dolari, iar cele exprimate în lei/baril echivalent petrol au scăzut cu 8%, la 52,80 lei /baril echivalent petrol.
Investiţiile de explorare au atins valoarea de 767 milioane lei, cu 79% mai mari comparativ cu anul precedent, reflectând activitatea de foraj în desfăşurare din cadrul perimetrului Neptun în parteneriat cu operatorul ExxonMobil.
În trimestrul al doilea, profitul net atribuibil acţionarilor a crescut de peste două ori, la 693 milioane de lei, de la 311 milioane de lei în intervalul similar al anului trecut. Rezultatul din trimestrul al doilea al anului trecut a fost influenţat negativ de ajustarea de depreciere a activelor filialei TOC, ca urmare a proiectului fără succes de redezvoltare a zăcămintelor. Totodată, profitul din trimestrul al doilea a fost afectat de preţul de vânzare mai mic la produsele petroliere că urmare a scăderii cotaţiilor internaţionale, precum şi de cheltuieli de explorare mai mari.
Valoarea vânzărilor a coborât în trimestrul al doilea cu 16%, de la 5,42 miliarde de lei în aprilie-iunie anul trecut la 4,54 miliarde de lei în aceeaşi perioada din acest an, în principal din cauza scăderii veniturilor din vânzări de produse petroliere, în urma declinului accentuat al preţului la ţiţei, care a anulat creşterea cantităţilor vândute, şi din cauza scăderii vânzărilor de gaze naturale.
În trimestrul al doilea, preţul mediu al ţiţeiului Ural a scăzut la 61,42 dolari/baril, cu 43% mai mic comparativ cu intervalul similar al anului precedent, iar preţul mediu realizat la ţiţei a coborât cu 45%, la valoarea de 53,5 dolari/baril.
Producţia de hidrocarburi a urcat în trimestrul al doilea cu 1%, la 16,48 milioane barili echivalent petrol, din care 15,63 milioane barili echivalent petrol. Producţia internă de ţiţei a fost de 6,96 milioane barili, cu 1% mai mică comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, reflectând în principal lucrările de reparaţii capitale planificate la sonde cheie.
Producţia internă de gaze a fost de 8,67 milioane barili echivalent petrol, în urcare uşoară de la 8,63 milioane barili echivalent petrol în intervalul similar al anului trecut.
Volumul vânzărilor de hidrocarburi a crescut cu 1% comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, datorită vânzărilor mai mari în Kazahstan şi a volumelor mai mari de condensat vândute în România.
Pentru restul anului în curs, OMV Petrom anticipează ca preţul mediu al ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de 50-60 dolari/baril, cu un diferenţial Brent-Urals relativ mic. Totodată, compania estimează că în cea de-a două jumătate a anului marjele de rafinare vor scădea faţă de nivelul înregistrat în primele şase luni, ca urmare a persistenţei supracapacităţii de rafinare pe pieţele europene.
„Că urmare a scăderii cotaţiei ţiţeiului, se estimează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere vor susţine cererea din marketing, în contextul creşterii concurenţei”, se arată în raportul companiei.
Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la aproximativ un miliard de euro, din care aproximativ 85% va fi dedicat proiectelor din upstream.
Un mediu de preţ scăzut al ţiţeiului potenţial prelungit se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în upstream cu aproximativ 25-35% în perioada 2015-2017 comparativ cu 2014. În consecinţă, pe termen mediu, producţia de hidrocarburi în România ar putea să scadă în medie cu până la 4% pe an, potrivit raportului.
OMV Petrom nu se aşteaptă ca cererea de gaze a României să se redreseze în a două parte a anului, ceea ce va conduce la creşterea concurenţei şi, astfel, la o presiune suplimentară asupra preţurilor şi marjelor.
Pe piaţă de energie electrică, cererea este de aşteptat să rămână relativ stabilă şi preţurile sub presiune, deşi cu potenţial de creştere pe termen scurt, ca urmare a condiţiilor meteo. Pentru 2015, se estimează că marjele medii în activitatea de energie electrică vor înregistra valori scăzute.
OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV, avea la finele lunii iunie 16.450 de angajaţi, în scădere cu 15% faţă de 19.428 în iunie anul trecut.