Sergiu Musteață este una dintre cele mai bine profilate personalități publice de la Chișinău. Specialist în istoria posturilor occidentale de radio care au combătut comunismul, el s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate, creat la inițiativa Maiei Sandu, cea care a ajuns până în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Sergiu Musteață este dezamăgit total de vizita făcută săptămâna trecută de premierul PSD Mihai Tudose la Chișinău, care a dat apă la moara președintelui românofob Igor Dodon și partidului condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. Profesorul Sergiu Musteață a participat la Școala de Vară a IICCMER organizată la Sinaia și a acordat un interviu în exclusivitate pentru „România liberă“.
RL: Aș vrea să vă rog să caracterizați vizita premierului român Mihai Tudose la Chișinău. Ce sentimente v-a stârnit această vizită?
Sergiu Musteață: Oricare vizită a unui oficial român la Chișinău este, bineînțeles, salutabilă și binevenită. Asta demonstrează o relație specială între Republica Moldova și România și, probabil, așteptările noastre sunt mari pentru a vedea un impact al acestor vizite, spre fortificarea relațiilor, spre o mai bună înțelegere, spre o susținere reciprocă, și nu doar o așteptare de un beneficiu al cetățenilor Republicii Moldova, fie material, fie materializat în donații de microbuze pentru școală, sau a unui suport financiar pentru grădinițe, sau altceva ce a fost în ultimii ani. Bineînțeles că și acest sprijin este important! Dar noi am vrea o bună înțelegere și un sprijin reciproc între politicieni, și nu doar o speculație pe seama unui sprijin material, care deseori se întâmplă și percepția oamenilor din Republica Moldova este diferită. În contextul ăsta s-a anunțat o nouă donație de microbuze pentru școală sau pentru elevii care trebuie să meargă dintr-o localitate în alta, ceea ce este bine! Însă unele declarații ne-au surprins! Bineînțeles, ne-au dezamăgit. Și mai mare a fost dezamăgirea că în următoarea zi sau în următoarele zile nu a fost o reacție. De exemplu, declarația că suntem două popoare înfrățite sau suntem diferiți, asta sigur, cumva, ne-a derutat: ce a vrut să spună premierul Tudose? Sau lipsa unui discurs foarte clar în ceea ce înseamnă perspectiva colaborării între Republica Moldova și România, iar declarația privind susținerea modificării Codului Electoral și introducerea unui sistem mixt, la fel, este o dezamăgire pentru noi. Premierul Tudose nu știu dacă a înțeles exact ce se întâmplă în Republica Moldova și mai degrabă a făcut o declarație, fie pe linie de partid, fie pe linia înțelegerii dintre cele două partide: PSD și PD din Moldova. Acest lucru a supărat lumea în general: de ce un premier din afară vine și ne spune ceva ce lumea contestă?
Putem să spunem că cel mai mult de vizita lui Mihai Tudose s-au bucurat președintele Igor Dodon și oligarhul Vlad Plahotniuc? Dodon susține teoria celor două popoare distincte…
S.M.: Nu știu cât de mult s-au bucurat, deoarece nu au urmat declarații din partea acestora, dar ceea ce a spus premierul Tudose este în contextul a ceea ce promovează PD-ul sau ceea ce combate Partidul Socialiștilor: adică o relație strânsă cu România, o relație fră-țească sau la capitolul apartenență identitară. Deci premierul român, de fapt, a dat apă la moara socialiștilor!
De ce vă supără atât de tare acest sistem electoral mixt, pe care l-au propus în tandem, iată, aliații de facto din PSRM și PD?
S.M.: Sistemul mixt propus și promovat de aceste două partide, în final, a fost aprobat cu viteza luminii – în patru minute s-a votat în Parlament, în aceeași zi a fost promulgat de către președintele socialist și a doua zi a fost publicat în Monitorul Oficial. Nu știu dacă o altă lege s-a bucurat de o viteză atât de mare de promovare: votare în Parlament, promulgare și publicare! Am impresia că s-au încălcat și aspectele de ordin tehnic, legate de ceea ce înseamnă redactarea unei legi, verificarea cu stenogramele și publicarea ei atât de rapidă… dar asta e o parte tehnică. Sistemul în sine nu este în favoarea democrației și nu este în favoarea reprezentării adecvate a cetățeanului în Parlament. Deci două partide și-au adaptat un nou sistem, care le convine lor, să rămână la putere și să guverneze mai departe Republica, în contextul alegerilor generale care urmează să aibă loc anul viitor.
Adică două partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, al președintelui Igor Dodon, și Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc!
S.M.: Exact!
Putem vorbi despre o alianță de facto între cele două partide? E un soi de colaborare în care își împart funcțiile?
S.M.: De jude, PSRM este în opoziție. De facto, vedem că în ultimul timp sunt aliați în ceea ce votează Parlamentul: reprezentanții majorității, care este controlată de PD, și socialiștii, care deseori se asociază în proiectele propuse de PD. Schimbarea sistemului electoral este o dovadă în acest sens. Care va fi topografia politică pe mai departe, ce se încearcă în contextul alegerilor care vor urma, fie anticipate spre finele acestui an, fie ordinare la finele anului viitor? Eu sunt sigur că au o înțelegere și nu în zadar au votat în acord socialiștii și pediștii schimbarea sistemului electoral. Nu știu dacă vor ajunge să creeze o alianță pentru viitoarea guvernare deoarece, strategic vorbind, obiectivele lor sunt diferite. Dar acestea sunt diferite doar declarativ! Însă practica și realitatea ne arată că ei colaborează foarte strâns.
Unde se situează în această ecuație Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi?
S.M.: Sigur că este un partid extraparlamentar. Cumva a fost asociat socialiștilor până la alegerile prezidențiale, după care s-a schimbat, iar liderul, fiind în prigoană, nu mai știe exact ce se întâmplă, conferințele de presă pe care le fac în ultimul timp sunt îndreptate împotriva socialiștilor și a PD-ului. A scăzut în ultimul timp în sondaje acest partid. Fie oamenii nu-l mai văd drept o forță politică, fie că lipsa liderului aduce și rezultatele respective. Ei mai sunt vizibili pe alocuri, în conferințele de presă sau în anumite manifestări de protest, dar din sondaje se vede foarte clar că ei au căzut sub limita pragului electoral.
Mai contează comuniștii lui Voronin?
S.M.: Și Partidul Comuniștilor a căzut sub limita pragului, deși, recent, Vladimir Voronin a avut o apariție la un post de televiziune prin care se arată optimist, nu crede sondajele de opinie și spune că partidul său stă bine, dar realitatea sociologică arată că este un partid aproape mort.
Ce se întâmplă cu partidele care, la un moment dat, au colaborat cu PD: Partidul Liberal-Democrat și Partidul Liberal? Și în acestea există o derută, după ce doi dintre liderii lor, fostul premier Vlad Filat și primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, s-au ales cu cătușe…
S.M.: Asta este realitatea! Sigur că acum nu voi comenta situația lor, dar partidele, în general, au avut de pierdut și din sondaje putem observa că Partidul Liberal-Democrat este cotat foarte modest. În ultimul timp, și liberalii au căzut brusc în sondaje, pentru că ating maximum două-trei procente, ceea ce este foarte modest în comparație cu ce a avut PL, adică 10 sau peste 10 la sută din electoratul moldovenesc. Acest lucru demonstrează că liderii au greșit grav de tot și acest lucru a condus la moartea politică a acestor partide.
Există, în acest moment, două partide de opoziție care se profilează foarte accentuat: PAS, pe care îl reprezentați, și Demnitate și Adevăr, condus de Andrei Năstase. Cum vedeți evoluția acestor partide? Este posibilă o colaborare și mai strânsă între ele? Anul trecut, Andrei Năstase s-a retras din cursa prezidențială și a susținut-o pe Maia Sandu, care a intrat în turul al II-lea și s-a profilat drept lider al opoziției…
S.M.: Colaborarea s-a văzut, a fost una eficientă în contextul campaniei electorale. Noi ne-am dorit mai mult, ne-am dorit ca liderul nostru să ajungă președinte, dar circumstanțele le cunoașteți foarte bine. Oricum, rezultatul a fost foarte bun pentru noi, ca partid tânăr, iar susținerea Partidului Platforma Demnitate și „Adevăr“ a fost un act de maturitate și responsabilitate. Domnul Năstase a demonstrat că gândește și știe să ia decizii la rece în favoarea interesului național. Colaborarea pe mai departe, nu știu – vom trăi și vom vedea! Cel puțin astăzi, ambele partide au obiective foarte clare: de a menține democrația și de a merge pe calea dezvoltării unei societăți cu adevărat deschise, transparente și de a combate corupția care ne trage înapoi.
Ați protestat umăr la umăr dumneavoastră, reprezentanții celor două partide de opoziție. Sunteți două partide care își asumă deschis orientarea proeuropea-nă. Ce stă în calea formării unei alianțe solide între cele două formațiuni politice?
S.M.: Anul trecut a fost o alianță, a fost o înțelegere. Nu o dată s-a declarat că liderii vor să ajungă la o înțelegere matură. Eu sper că se vor discuta lucrurile, se vor discuta pașii, deoarece avem un obiectiv comun și avem un parcurs european care ne reprezintă. Sunt sigur că ceea ce se va decide în urma negocierilor va fi făcut transparent și public și lumea va afla despre intențiile noastre, dar sunt sigur că se vor găsi soluții de colaborare strânsă în ceea ce privește perspectivele politice și democratice în Republica Moldova.
Dumneavoastră, în calitate de vicepreședinte al PAS, cum vedeți viitorul relației dintre Republica Moldova și România?
S.M.: Eu aș spune, mai degrabă, ca cetățean. Eu aștept o mai mare deschidere și o mai mare responsabilitate din partea ambelor parteneri: și Bucureștiul, și Chișinăul trebuie să construiască o relație durabilă, o relație mult mai responsabilă, deoarece deseori aceste relații sunt sporadice, deseori doar speculăm pe seama unor relații frățești și de bună vecinătate. Eu aș vrea să se întâmple mai mult, ca cetățenii de pe ambele părți ale Prutului să simtă această relație, această înțelegere și susținere reciprocă. Spre exemplu, la capitolul infrastructură, ar putea să se unifice cu adevărat și să se dezvolte, fie că vorbim de rețelele de drumuri, fie că vorbim de rețelele de comunicare. Uniformizarea sistemului de comunicare telefonică, de exemplu, tarifele: astăzi e mult mai scump să suni din România în Republica Moldova decât să suni în Statele Unite! Eu înțeleg că este o piață deschisă, este o economie de piață, dar sunt sigur că, dacă există interes geopolitic, geoeconomic, s-ar putea găsi soluții la acest capitol, ca oamenii să poată comunica mai eficient și mai ieftin. Sau conectarea la rețelele energetice, ca sursă alternativă la cele rusești. Sunt sigur că aici ar putea să lucreze mult mai strâns și ceea ce s-a început cu acea conductă de gaz Iași-Ungheni și intențiile de a o extinde spre Chișinău poate să fie completată cu o ramificare spre toată republica, pentru că Moldova este o palmă de pământ foarte mică și sunt sigur că se poate rezolva foarte rapid, dacă ar exista voință politică și mai mult curaj, deoarece deseori relațiile noastre se reduc la declarații care nu se transformă în acțiuni concrete. Omul de rând este o fire pragmatică și chiar materialistă și vrea să simtă aceste înțelegeri pe cont propriu, să vadă, să poată beneficia de aceste relații în sensul unor servicii de calitate. De pildă, un alt exemplu legat de comunicare și eficiență: posturile vamale comune. Acum s-au creat câteva împreună cu Ucraina, dar cu România de mult trebuia! Chiar dacă este hotarul Uniunii Europene și chiar dacă este hotarul cumva între Est și Vest, sunt sigur că s-ar putea eficientiza trecerea frontierei mult mai bine, mult mai rapid; cozile ar dispărea dacă ar fi un ghișeu comun între România și Republica Moldova. Deci, se poate! Nu doar teoretic, ci ar fi probleme rapid de soluționat, iar lumea ar vedea că s-au făcut pași și așa se va face Unirea! Oamenii vor vedea că această colaborare este eficientă, nu se rezumă doar la declarații. Faptul că România susține Republica Moldova în câteva proiecte, donează sau creditează Republica Moldova e bine, dar nu suficient. Lumea vrea să simtă această contribuție în cotidianul său și eu cred că se poate să trecem și la alte proiecte, care nu aduc dividende politice, dar aduc un beneficiu cetățeanului. Trebuie să trecem la proiecte mult mai adânci, mult mai sensibile pentru societate și lucrurile vor merge mult mai bine.
