Producatorii de bere din Romania incearca sa isi reimparta piata acestei bauturi, care dupa cativa ani de expansiune se afla in regres. In Transilvania, unde traditia berii este mai veche, iar competitia este mai puternica, micii producatori incearca sa supravietuiasca fara sa fie „inghititi” de companiile multinationale.
Batalia producatorilor nu se mai da doar pe procente, ci si pe nise de piata. In Ardeal si Banat sunt localizati cei mai puternici judecatori. De pilda, compania sud-africana „SAB Miller” detine controlul asupra Companiei de Bere Romania (CBR), proprietara marcilor Ursus, Timisoreana ori Ciucas. Compania doreste sa introduca berea italiana pe piata romaneasca, care se va adresa consumatorilor cu gusturi mai rafinate si care isi permit sa scoata mai multi bani din buzunar pentru a-si satisface placerile. Managerului CBR, omul de afaceri Octavian Buzoianu, a afirmat ca aceasta bautura vrea sa introduca spiritul italian in conditiile in care competitorii directi ai firmei sale mizeaza cu totii pe spiritul german ori nordic al berii. Potrivit site-ului www.business.iafrica.com din Republica Sud-Africana, „SAB Miller” vrea sa introduca pe piata berea Peroni Nastro Azzurro. Aceasta operatiune vine dupa ce „SAB Miller”, care este unul dintre cei mai importanti producatori de bere din lume, a cumparat in anul 2003 pachetul majoritar de actiuni la compania italiana „Birra Peroni”. Este vorba de cel de-al doilea producator italian in domeniu, care detine fabrici in orasele Bari, Roma si Padova si care are cam 25 la suta din piata berii din tara straina.
In Romania, bautura italiana va fi distribuita de Compania de Bere Romania, care distribuie si marca Pilsner Urquell. Campania de marketing pentru promovarea noii beri va fi asemanatoare cu cea folosita de „SAB Miller” pentru relansarea care a avut loc pe piata britanica. Chris Taylor, manager al SAB Miller International Brand, a declarat pentru site-ul sud-african ca Peroni Nastro Azzurro va fi unica bautura italiana vanduta in Romania. El a adaugat ca studiile de marketing comandate de compania sa au aratat ca publicul din tara noastra este dispus sa asocieze aceasta marca cu spiritul italian si cu relaxarea.
In Romania, aceasta bere va fi pozitionata pe segmentul super-premium, pe care marcile „SAB Miller” aveau o prezenta relativ modesta. Bautura italiana s-a impus cu succes si in Marea Britanie, unde este vanduta din anul 1965.
Compania de Bere Romania detine fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov si Buzau. Ele au o capacitate totala de productie de trei milioane de hectolitri si circa 1.300 de angajati. Cele mai importante capacitati de productie, adica fabrici din categoria „mari”, sunt localizate in Cluj si Timisoara, iar intreprinderea din Brasov intra in categoria celor medii. Pozitionarea geografica si fuziunea retelelor regionale de distributie de care dispuneau inainte de preluarea de catre „SAB Miller” companiile Ursus, Timisoreana ori Ciucas ofera un avantaj puternica societatii sud-africane. Si asta, pentru ca distantele sunt mai scurte, transportul mai ieftin si berea mai proaspata. Insa, nu doar societatea straina isi regandeste pozitia de pe piata.
„Brau Union” a pierdut bani dupa inchiderea fabricilor
Compania „Brau Union Romania”, filiala a grupului olandez „Heineken”, a inregistrat, in 2004, o cifra de afaceri neta de 5.326 miliarde lei, in crestere usoara fata de anul anterior. Anul trecut, insa profitul brut al societatii a fost de patru ori mai mic fata de cel din 2003. In 2004, castigul brut a fost de 109 miliarde lei, in timp ce in 2003, „Brau Union” a avut o cifra de afaceri neta de 5.309 miliarde lei si un profit brut de 437,7 miliarde lei.
Aceste rezultate au fost obtinute pe fondul incetarii activitatii la fabricile companiei de la Arad, intervenita in 2004, precum si la cea de la Reghin, unde se producea berea Silva si care a fost inchisa in anul 2003. Aceste masuri fac parte din strategia companiei de limitare a costurilor si consolidare a activitatii. Directorul general al filialei „Heineken” din Romania, Werner Schneidhofer, s-a retras din functie dupa ce a condus activitatea societatii in ultimii cinci ani. In locul sau a fost numit Edwin Botterman, care a ocupat diverse pozitii de top management in cadrul grupului olandez.
In prezent, „Brau Union” detine in Romania cinci unitati de productie. Cea mai mare este cea din Miercurea Ciuc, iar in categoria fabricilor medii si mici sunt cele din Hateg, Constanta, Craiova si Bucuresti. Compania vinde marcile Heineken, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi. Unele dintre marcile comercializate de companie au o vechime considerabila pe piata romaneasca, insa dupa inchiederea fabricilor din Arad si Reghin, ele au cunoscut un recul.
„Brau Union Romania” a fost infiintata in 1998, ca subsidiara a companiei austriece BBAG. Ea a preluat mai multi producatori independenti de bere. Acum doi ani, pachetul majoritar de actiuni al BBAG a fost preluat, in 2003, de Heineken, care a decis sa restructureze activitatea filialei din tara noastra.
„European Drinks”, cu probleme la plata, dar in expansiune
Locul lasat liber pe piata de marcile „Brau Union” a fost luat de „European Drinks”. Compania din Rieni, controlata de fratii Micula, a beneficiat in ultimii ani de o serie de facilitati fiscale din categoria celor care se acorda investitorilor din zonele defavorizate. Societatea a dezvoltat una dintre cele mai mari fabrici de bere din Europa. Insa ea s-a confruntat si cu unele dificultati financiare. De pilda, unele facturi, catre compania cu capital danez care ii furniza utilaje de inox au fost platite cu intarziere si abia dupa ce reprezentantii acesteia au amenintat ca vor demonta utilajele deja instalate.
„European Drinks”, care produce marcile Burger si Meister, a beneficiat, insa, de retelele de distributie care distribuiau sucurile si produsele alimentare realizate de aceeasi companie. De asemenea, compania bihoreana a avut si sprijinul unui important grup media care include trei televiziuni, doua radiouri, un ziar national si publicatii locale. Exista in Transilvania si fabricile care produc berea Bergenbier, cum ar fi, de pilda, cea de la Reghin. Toti marii producatori mizeaza pe fidelitatea ardelenilor fata de bautura adusa in regiune de sasii veniti din Germania si care a fost gasita pe gustul lor de toti locuitorii principatului medieval.
Micii producatori se bat pentru nisele proprii
Pe langa marii jucatori de pe piata exista si unii independenti care incearca sa gaseasca strategii de supravietuire. Asa ar fi „Bere” Mures. Compania a fost intemeiata de omul de afaceri Virgil Mailat, fost inginer-sef la fabrica „Silva” Reghin. Imediat dupa anului 1989, el a dechis, impreuna cu alti cinci colegi, o mica intreprindere in orasul Reghin. Aceasta functiona chiar in curtea casei. La inceput, ea producea doar bere la butoi, iar capacitatea sa era de maximum 100 de hectolitri pe zi.
In anul 1995, compania a cumparat niste hale in comuna Ungheni, de langa Targu-Mures. Prima data, acolo au fost produse bauturi racoritoare, cum ar fi Jazz Cola. Din 1996, societatea a inceput sa produca si bere, sub marca „Bere” Mures. Din anul 1998, compania a inceput sa produca si bere marca Neumarkt, adica numele german al Targu-Muresului. Era prima bere vanduta la sticla de plastic.
Acum, firma produce peste 500.000 de hectolitri pe an, are 440 de salariati, iar cifra de afaceri este mai mare de 20 de milioane de euro. Compania mureseana a incercat sa se pozitioneze pe o nisa speciala. Ea a produs prima bere rosie din Romania, Dracula, numai ca acum aceasta marca este proprietatea „European Drinks”.
Un alt mic producator este fabrica de bere din Aiud (judetul Alba), care detine marca Crown Beer, o bere dulce destinata mai ales femeilor. Pe piata au aparut si experimente. Asa ar fi mica fabrica de bere a Universitatii de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj. Aici, bautura este produsa de catre studentii care se pregatesc pentru cariere in cadrul marilor producatori de bere. Materia prima este obtinuta pe loturile experimentale ale universitatii. Berea obtinuta este una slab filtrata, cu un gust propriu.
Rectorul USAMV, Liviu Marghitas, declara ca institutia de invatamant ar putea vinde berea sub marca proprie. El preconiza ca numele noii beri ar putea fi Student.