Procurorul general Laura Kovesi a fost singurul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care a votat impotriva candidaturii judecatoarei Lidia Barbulescu pentru functia de presedinte al CSM. Intr-o sedinta prezidata de Traian Basescu, vicepresedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost aleasa cu 15 din 16 voturi. Pozitia de vicepresedinte al CSM a fost ocupata de procuroarea Gratiana Isac.
Kovesi a criticat dur activitatea Consiliului, sustinand ca acest organism al magistratilor nu a facut mai nimic pentru a pastra independenta magistratilor in lupta cu interesele politice. Procurorul-sef a atras atentia ca Romania poate deveni un "offshore european al infractorilor" daca Guvernul si Parlamentul adopta legi strambe fara a se consulta cu CSM. si Traian Basescu a reprosat Consiliului faptul ca nu evalueaza individual magistratii si ca priveste impasibil cum demnitatea si independenta procurorilor si judecatorilor "sunt calcate aproape zilnic in picioare". Imaginea CSM va avea probabil de suferit o data cu alegerea judecatoarei Barbulescu in fruntea acestei institutii. Prietena buna cu fostul ministru Rodica Stanoiu, a ajuns in pozitia de vicepresedinte al Instantei Supreme foarte repede cu sprijinul acesteia. In octombrie 2005, fostul ministru Monica Macovei a cerut CSM cercetarea judecatoarei Barbulescu pentru trafic de influenta, fiindca a intervenit pe langa o institutie sa scoata din biografia de examen specializarea Dreptul civil, in conditiile in care fiica sa era inscrisa la concurs. Intr-un final, odrasla a ajuns consilier in cadrul CSM.
Procurorul general, laura Codruta Kovesi, a fost singura membra a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care s-a opus alegerii controversatei judecatoare Lidia Barbulescu in fruntea institutiei care, potrivit Constitutiei, ar trebui sa fie garantul independentei Justitiei.
In cadrul unei sedinte care a lasat impresia ca este regizata, fostul presedinte al CSM, colegul Anton Pandrea, a intrebat cine-si depune candidatura pentru sefia Consiliului, sugerand ca ar trebui sa candideze o femeie, asta pentru a nu fi acuzat CSM-ul de misoginism. Intr-un sfarsit, Barbulescu a anuntat, sfioasa, ca isi depune candidatura. Sala a fost evacuata pentru procedura de vot. Dupa putina vreme, Pandrea anunta triumfator ca Lidia Barbulescu a fost aleasa cu 16 voturi din 16. Cu calm, procurorul general, Laura Kovesi, i-a cerut sa mai verifice o data buletinele. La a doua numaratoare, judecatoarea Barbulescu pierde un vot, scorul final fiind de 15 "pentru" si 1 "impotriva".
Functia de vicepresedinte al CSM a fost adjudecata fara emotii de Gratiana Isac, procuroare din cadrul Parchetului General. Ea a primit 16 voturi pentru.
Mai multi membri ai Consiliului au luat cuvantul, in sedinta prezidata de presedintele Traian Basescu, cel mai virulent fiind discursul Laurei Kovesi, in care a criticat "somnolenta" acestui for al magistratilor. "CSM are o problema de organizare institutionala si de functionalitate. Astept de la CSM ca atunci cand procurorii sunt citati la comisii de ancheta sa apere independenta acestora. Astept ca atunci cand suntem facuti procurori comunisti CSM sa ne apere reputatia. Astept ca CSM sa aiba reactie atunci cand se modifica legile care risca sa transforme societatea romaneasca intr-un offshore european al infractorilor", a aratat Kovesi.
Au urmat la cuvant mai multi membri ai Consiliului care s-au plans de lipsa magistratilor din sistem, de examenele de intrare in magistratura si de realizarile Consiliului in ultimul an. Un discurs bizar a avut presedintele ICCJ, Nicolae Popa. "CSM este un copil al Revolutiei care trebuie lasat sa lucreze, asa scump sau ieftin cum este. CSM-ul nu este o cooperativa… aceasta stare permanenta de asediu trebuie sa inceteze, nu e normal", a decretat Popa. Lidia Barbulescu a sustinut ca ea crede in independenta Justitiei, dar a atras atentia ca se fac experimente pe sistemul judiciar. Nu a pierdut ocazia de a o ataca pe Laura Kovesi, sustinand ca un membru al CSM nu ar trebui sa critice activitatea institutiei al carei membru este. Judecatorul Dan Lupascu a marturisit ca s-a gandit sa se retraga din Consiliu deoarece "am sentimentul ca jocurile se fac peste capetele noastre". Lupascu a exemplificat, sustinand ca anul trecut 130 de acte normative ce priveau sistemul juridic au fost adoptate fara avizul CSM.
In acel moment a intervenit Traian Basescu, care le-a atras atentia magistratilor ca accepta tacit incalcarea independentei lor, fara sa faca sesizari la Curtea Constitutionala. "Dumneavoastra vorbiti de independenta judecatoreasca, dar va cautati stapani… Aveti toate parghiile, dar independenta voastra este aproape zilnic calcata in picioare", a comentat seful statului. Referitor la concursul trucat pentru sefia unor Parchete, Basescu a vorbit despre sentimentul avut in momentul in care membrii CSM au votat impotriva retinerii unui coleg procuror. "Gestul respectiv a lasat impresia ca va autoprotejati."
Referindu-se la lupta anticoruptie, Basescu a mai aratat ca se fura prin ordonante de urgenta si ca nu este momentul sa se renunte. "Eu chiar cred ca Romania este in dificultate pentru ca se legifereaza legalitati. S-a ajuns prea sus… Nu-mi cereti liniste, ca hotii fura in liniste. La noi inca este un nivel ridicat de coruptie", a completat Basescu.
Presedintele a participat doar la prima parte a sedintei, parasind sediul CSM in momentul in care s-a pus problema candidaturilor si a votului.
Tandemul Consiliului pesedist
Daca ar fi s-o caracterizam in cateva cuvinte pe Lidia Barbulescu, putem spune ca isi datoreaza ascensiunea prieteniei cu Rodica Stanoiu, aceasta fiind cea care a adus-o de la Slatina la Bucuresti.
Intamplator sau nu, adversarii Rodicai Stanoiu, in frunte cu Monica Macovei sau Traian Basescu, au devenit si adversarii vicepresedintelui ICCJ.
Nici Gratiana Isac nu are sentimente foarte bune fata de Monica Macovei, ea fiind cea care a destituit-o din functie pentru management defectuos.
Lidia Barbulescu, pana in 2001 presedinte al Tribunalului Olt, a fost avansata in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie, post pe care l-a ocupat din 2001 pana in 2003. Mass-media a facut legatura intre aceasta avansare spectaculoasa – care a ars etapa unei Curti de Apel, inerenta in cariera unui magistrat – si o veche prietenie cu Rodica Stanoiu, devenita senator de Olt si, ulterior, ministru al Justitiei. In aprilie 2003, tot in mandatul Stanoiu, Lidia Barbulescu ajunge sa fie numarul doi in instanta suprema, fiind numita vicepresedinte al Curtii Supreme de Justitie – botezata intre timp Inalta Curte de Casatie si Justitie –, demnitate pe care o detine si in prezent.
Primul scandal mediatic de rasunet legat de Lidia Barbulescu s-a inregistrat in octombrie 2005, cand ministrul Monica Macovei a cerut CSM cercetarea acesteia pentru trafic de influenta. Lidia Barbulescu era acuzata ca ar fi intervenit direct la Institutul National de Criminologie, cerand conducerii sa scoata Dreptul Civil din randul materiilor pentru examenul sustinut de stagiari la intrarea in institut, in conditiile in care si fiica sa era inscrisa la acest concurs. CSM nu a dat curs solicitarii ministrului Macovei, hotarand ca nu este necesara trimiterea cazului la Comisia de disciplina sau anchetarea lui. Tot in 2005, Lidia Barbulescu si alti trei magistrati ai Inaltei Curti au dat in judecata Ministerul Justitiei pentru a-si putea cumpara apartamentele de serviciu, achizitie interzisa de Monica Macovei. Barbulescu primise o locuinta de serviciu de la Rodica Stanoiu.
La cutite cu Macovei si Basescu
Lidia Barbulescu a avut mai multe dispute verbale cu ministrul Monica Macovei in cadrul sedintelor CSM, dar si cu presedintele Traian Basescu. Tensiunile dintre Barbulescu si Macovei au fost legate, in mare parte, de situatiile de cumul de functii. Ministrul, dar si reprezentantii UE cereau ca membrii CSM sa renunte la calitatea de sefi de instante si de parchete pe perioada cat activau la CSM. Lidia Barbulescu sustinea ca Monica Macovei le face procese de intentie, iar Comisia Europeana "s-a lasat pacalita" de aceasta.
Nici presedintele Basescu n-a fost scutit de replicile acide ale Lidiei Barbulescu, drept "pedeapsa" ca a atacat CSM tocmai de Ziua Justitiei, in 2007. Aceasta i-a spus sefului statului ca independenta Justitiei exista, motiv pentru care "nu trebuie sa primim lectii (…) cum sa aplicam legea, ce pedepse sa dam si cum sa luptam cu coruptia". "Nimeni, nici chiar presedintele Romaniei si nici o autoritate internationala, indiferent de rang, ca de exemplu Comisia Europeana, nu poate sugera ori comenta solutiile date de judecatori, fara a fi pasibili de a li se reprosa incalcarea principiului independentei Justitiei", a spus Lidia Barbulescu.
"Grave greseli profesionale"
Gratiana Isac a fost adjuncta procurorului Gheorghe Muscalu la sefia DIICOT pana in august 2005, cand conducerea acestei importante sectii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost revocata. Demiterea tandemului Muscalu-Isac alaturi de alti sase procurori a fost urmarea unor "grave greseli profesionale". Potrivit Monicai Macovei, ei se fac vinovati si de "exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, asumarea responsabilitatilor, comportamentul si comunicarea". In ciuda verdictului dat de ministru, colegii au propus-o si au ales-o pe Gratiana Isac in functia de membru interimar al CSM, pe postul ramas liber la pensionarea procurorului Alexandru Tuculeanu. Mai mult, fostul procuror general Ilie Botos a propus-o, iar CSM a numit-o procuror-sef al Biroului de Combatere a Contrafacerilor din cadrul DIICOT. Ulterior, Gratiana Isac a fost validata ca membru CSM. Nici ea nu a renuntat la functia detinuta la Parchetul General, preferand sa mentina cumulul de functii incriminat de ministrul Macovei.
Gratiana Isac a fost, recent, in epicentrul unui scandal de proportii din cauza faptului ca s-a abtinut de la votul pe care sectia de procurori a CSM trebuia sa-l dea pentru retinerea unuia dintre procurorii suspectati de implicare in fraudarea examenului pentru parchete. Surse din cadrul CSM au sustinut ca procurorii Cristian Deliorga si Gratiana Isac s-au abtinut de la vot deoarece ar fi fost suspectati, la randu-le, de implicare in frauda, iar documentatia nu le-ar fi fost prezentata de colegi. Gratiana Isac a negat vehement orice amestec, sustinand ca s-a abtinut deoarece ar fi nasa fiului unuia dintre procurorii pentru care se cerea arestarea.
