Mai mulți martori au fost audiați, marți, în procesul lui Ion Ficior, fostul comandant al Coloniei de Muncă de la Periprava, acuzat de acte de teroare. Deși în dosarul de judecată, majoritatea mărturiilor aparțin foștilor deținuți politici care relatează condițiile inumane de muncă din acel lagăr, au apărut și martori care iau apărarea fostului comandant.
Marți, a avut loc o nouă înfățișare în procesul fostului comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, colonelul (r) Ion Ficior, trimis în judecată anul trecut pentru infracțiuni contra umanității. Presupusul torționar nu a fost prezent la proces, dar a fost reprezentat de avocata acestuia, Simona Chitea.
Șase martori, foști deținuți politici și foști angajați ai coloniilor din Deltă, au fost audiați, fiecare relatându-și experiența din acea perioadă. Cea mai lungă și detaliată mărturie a fost a fostului deținut politic, Octav Bjoza, care în anii 60 era un simplu student aruncat în pușcărie pe considerente politice.
Acuzarea, compusă din aproximativ 40 de mărturii și câteva rapoarte realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului ( IICCMER), se concentrează pe a demonstra condițiile inumane de muncă (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa asistenței medicale și a celor sanitare) la care au fost supuși deținuții și pe normele de muncă imposibil de realizat chiar și de muncitori de profesie, în colonia patronată de Ficior.
În perioada 1958-1963, Ioan Ficior, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava, susțin istoricii IICCMER.
‘’Lângă mine au murit în perioada cât am fost deținut, zece persoane. Au murit de foame, din cauza muncilor silnice, bătăilor și torturilor. Asistența medicală era inexistentă. La Grindu (n.red. – Secție de deținere exterioară a Coloniei de muncă Periprava), erau trei medici deținuți peste care era un medic securist. Acel medic securist venea rar, o dată pe săptămână. Dacă murea cineva, cadavrul era dus într-o baracă și, până nu apărea medicul securist, nu aveau voie să-l îngroape. Toți comandanții de lagăr se comportau la fel’’, a fost mărturia lui Bjoza.
Martorul lui Ficior: ‘’Deținuții aveau toate condițiile’’
Un fost gardian care a păzit deținuții politici în perioada în care Ion Ficior era comandant, pe nume Ion Mihalache, a susținut contrariul zecilor de mărturii ale deținuților politici. El a spus că în acele colonii au fost aplicate normele legale de muncă din acea perioadă, că deținuții erau hrăniți bine, că barăcile erau încălzite cu sobe și că el nu a văzut bătăi în interiorul pușcăriei.
La polul opus, fostul deținut politic, arhitectul Emanoil Mihăilescu a avut o poziție tranșantă, reporșându-i chiar și avocatei lui Ficior faptul că a optat să-l apere pe fostul comandant. ‘’Ne strigau: bandiții! Ne umileau îngrozitor! Erau condiții inumane de muncă, era frig și foame. Dictaturile de stânga sunt cele mai dure dictaturi din lume’’, a explodat Mihăilescu. Aceasta a stat trei-patru luni în Colonia de la Periprava.
Avocata Simona Chitea susține că în dosar nu există probe suficiente pentru o condamnare. ‘’Vorbim de declarațiile martorilor, care mulți au mărturii contradictorii. Mulți confundă coloniile între ele, iar Ion Ficior nu a deținut funcții decât în cadrul Coloniei de la Periprava/formațiunea 0830. Există certificatele de deces la dosar care arată că, în cei trei ani cât Ficior a fost comandant, nu au existat decât 25 de decese. Foarte puține, față de cifrele vehiculate. În plus, există și mărturii pozitive, ale unor oameni care spun că Ficior nu a fost un comandant dur, dar nu există interes și pentru astea’’, a spus avocata.
În anul 2013, IICCMER a publicat un raport arheologic privind investigațiile de teren de la fosta colonie de muncă de la Periprava. Diagnosticul arheologic a confirmat existența unei gropi comune cu rămășițe umane aparținând unor victime de la colonia de muncă.
