Doar 6% din copiii aflați în sistemul de protecție specială al statului pot fi adoptați. Pentru a schimba situația, din august, numărul formularelor necesare pentru adopție a fost redus de la 24 la 13.
Aproximativ 58.000 de copii beneficiază în România de o măsură de protecție, dar dintre aceștia doar 3.250 sunt copii adoptabili, adică mai puțin de 6%. Aproape jumătate din această din urmă categorie au vârsta între 7 și 13 ani, ceea ce-i face greu adoptabili, deoarece persoanele care optează pentru asta dorind copii mai mici ca vârstă. Peste 21% au o formă de dizabilitate.
Procedurile greoaie și termenele lungi sunt două dintre motivele pentru care sunt atât de puțini copii adoptabili, după cum a explicat Gabriela Coman, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). „O parte dintre copiii din sistemul de protecţie specială menţin relaţia cu familia biologică (circa 14.000 de copii sunt plasaţi la rude, în jur de 4.500 de copii pleacă acasă în vacanţe etc.) Totodată, peste 2.800 de beneficiari ai sistemului de protecţie au împlinit vârsta de 18 ani. În plus, numărul relativ mic al copiilor adoptabili raportat la numărul copiilor din sistemul de protecție s-a datorat şi legislaţiei anterioare, respectiv procedurilor greoaie şi termenelor destul de lungi în care un copil putea fi declarat adoptabil. Potrivit noii legislaţii în vigoare din 12 august, termenele în care un copil poate fi declarat adoptabil au fost reduse la jumătate şi procedurile în faţa instanţei simplificate, fapt pentru care preconizăm că va avea loc o creştere a numărului de copii adoptabili”, a precizat Gabriela Coman pentru „România liberă“.
La rândul său, reprezentantul UNICEF pentru România a ținut să sublinieze că dacă acum durata procesului de adopție se ridică, în prezent, la aproximativ 15 luni, pe viitor ar putea să fie redusă la jumătate. “Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că fiecare copil și fiecare caz este unul diferit. Obiectivul nu este acela de a fi derulate operațiunile rapid, ci de a găsi cea mai bună familie pentru fiecare copil în parte.”, a precizat Sandie Blanchet. Aceasta a subliniat că „adopția nu trebuie privită doar în contextul „îndeplinirii de obiective”, și nici din perspectiva unor indicatori de timp sau cantitativi. “Unele țări, care și-au propus astfel de ținte, se confruntă cu provocări serioase, în momentul în care adopțiile eșuează, iar copiii revin în sistemul de protecția copilului. Spre exemplu, în Marea Britanie, 25% din adopțiile de copii cu vârste de 6 ani și peste sunt ratate”, a explicat reprezentantul UNICEF România.
Organizația internațională sprijină Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în special sprijin pentru implementarea legislației secundare, respectiv utilizarea noii versiuni electronice a Registrului Național pentru Adopții.
Modificări aduse legislației în vigoare din august
Birocrația, atât de stufoasă până acum se diminuează, numărul formularelor necesare fiind redus de la 24 la 13, și crește gradul de transparență a procesului, având în vedere faptul că sistemul și bazele de date sunt acum online.
Una dintre problemele care întârziau sau chiar împiedicau adopția unui copil până acum era faptul că părinții care îi abandonaseră refuzau să semneze declarațiile prin care permiteau preluarea lor de către alte familii. Conform noilor modificări „adopția va putea fi stabilită și în cazul în care părinții/rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă refuză să semneze declarațiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului.” De asemenea, în cazurile în care copilul se află în sistemul de protecție specială din motive imputabile părinților, procedurile de adopție vor putea fi demarate dacă într-un termen de șase luni aceștia din urmă și rudele nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autoritățile.
Pe de altă parte, specialiștii implicați în caz procedează la analiza detaliată a informaţiilor cuprinse în dosarul copilului şi raportul final de evaluare al adoptatorului/familiei adoptatoare, care va putea fi accesat on-line, stabilind într-un termen de maximum șapte zile dacă adoptatorul selectat din listă răspunde nevoilor copilului. Familiile adoptatoare vor depune mai puține documente pentru soluționarea cererii de evaluare, iar procedura este simplificată în cazul adoptatorilor care cer un nou atestat. Perioada de realizare a evaluării a fost scurtată de la 120 de zile la 90 de zile.
Atestatul este valabil doi ani și certifică capacitatea de bun părinte a solicitantului şi nu ce categorie de copii poate să adopte. De asemenea, legislaţia în domeniu consacră aceleaşi condiţii pentru adopţia unui copil, atât în cazul unei familii adoptatoare (soţ şi soţie), cât şi în cazul unei persoane adoptatoare necăsătorite.
Adopția internațională, mai ușor de realizat
În cazul adopțiilor internaționale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai un an de la deschiderea procedurii, și nu după doi ani, cum se întâmplă în prezent. În cazul copiilor eligibili pentru adopţia internaţională se aplică acelaşi procedură de lucru prevăzută pentru realizarea potrivirii iniţiale în adopţia internă. Procedura de potrivire pentru adopția internațională se realizează simultan cu demersurile de potrivire din cadrul procedurii adopţiei naționale pentru copiii greu adoptabili. “Monitorizarea adopţiilor internaţionale se realizează prin intermediul colaborării dintre instituţia noastră şi autorităţile centrale străine/organizaţii străine acreditate în străinătate şi autorizate de instituţia noastră, care timp de doi ani după încuviinţarea adopţiei, trimit trimestrial rapoarte privind evoluţia copilului în cadrul familiei adoptatoare”, a declarat Gabriela Coman, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
Concediu de acomodare plătit
Un element de noutate inclus în procesul de adopție națională este așa numitul concediu plătit de acomodare, pentru persoanele care adoptă copii. Respectiv acestea vor avea dreptul la 40 de ore pe an libere fără să le afecteze drepturile salariale, în vederea evaluărilor impuse de obținerea atestatului și a potrivirii practice și acordarea unui concediu de acomodare de maximum un an și a unei indemnizații lunare pe perioada acestui concediu, care în mod obligatoriu include şi perioada de încredinţare în vederea adopției, de minimum trei luni. “În vederea implementării noului pachet legislativ din domeniul adopţiei, instituţia noastră a informat în cursul lunii iunie DGASPC cu privire la logistica necesară funcţionării Registrului Naţional pentru Adopţii (RNA), astfel încât acesta să poată fi accesat de către specialiştii din cadrul compartimentelor de adopţie din structura DGASPC. Până în prezent, nici o direcţie nu ne-a semnalat faptul că nu au echipamentele necesare (computere şi multifuncţionale) necesare accesării R.N.A. Având în vedere mutarea la nivel local (DGASPC) a centrului de greutate în ceea ce priveşte actualizarea informaţiilor referitoare la copiii adoptabili şi adoptatori precum şi în ceea ce priveşte realizarea potrivirii copilului cu familia potrivită, care a avut ca scop eliminarea paşilor administrativi ineficienţi, ANPDCA organizează începând cu data de 23.08.2016, patru sesiuni de formare a specialiştilor de la nivel local care urmează a fi implicaţi direct în implementarea noilor dispoziţii legale”, a explicat pentru „România liberă“ Gabriela Coman.
Problemă
Copilul greu adoptabil
În categoria copiilor greu adoptabili au fost inclușI copiii pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție nu s-a reuşit iniţierea potrivirii practice sau, deşi iniţiată această etapă, a eşuat; copiii pentru care în termen de 9 luni de la rămânerea definitivă a sentinței de deschidere a procedurii de adopție, deși a fost pronunțată o sentință de încredințare în vederea adopției, aceasta a fost revocată; copiii pentru care lista generată de Registrul Național de Adopție, conform criteriilor de potrivire nu conţine timp de trei luni consecutiv, nici un adoptator/familie adoptatoare atestată.
57.581 de copii se află în sistemul de protecţie specială al statului.
14.000 de copii sunt plasaţi la rude.
4.500 de copii pleacă acasă în vacanţe.
2.800 de copii au împlinit vârsta de 18 ani.
