USL a anunลฃat deja cฤ, imediat dupฤ alegerile parlamentare din 9 decembrie, anul acesta, când – susลฃine Uniunea Social-Liberalฤ – va avea majoritate absolutฤ în Parlament, va modifica Constituลฃia în aลa fel încât o hotฤrâre a Curลฃii Constituลฃionale sฤ poatฤ fi încฤlcatฤ cu votul a douฤ treimi din parlamentari.
Spre exemplu, ieri, CCR a dat decizia cฤ Senatul trebuie sฤ aplice hotฤrârea judecฤtoreascฤ definitivฤ ลi executorie a Înaltei Curลฃi de Casaลฃie ลi Justiลฃie, prin care Mircea Diaconu nu mai era senator deoarece a fost descoperit de ANI cฤ este incompatibil, stare consfinลฃitฤ de o hotฤrâre definitivฤ a Înaltei Curลฃi de Casaลฃie ลi Justiลฃie.
Pânฤ la aceastฤ decizie a CCR, Senatul a refuzat sฤ aplice hotฤrârea Înaltei Curลฃi, substituin-du-se practic Justiลฃiei. Or, dacฤ s-ar fi aplicat proiectul de Constituลฃie pregฤtit de USL, Senatul putea, cu voturile a douฤ treimi din parlamentari, sฤ nu respecte decizia CCR, deci nici hotฤrârea judecฤtoreascฤ. De altfel, printr-o astfel de modificare a Constituลฃiei, Parlamentul poate refuza punerea în aplicare inclusiv a unei hotฤrâri judecฤtoreลti, chiar dacฤ ar fi vorba de o condamnare penalฤ, spun specialiลtii.
Subordonarea CSM
USL a fฤcut ลi capitole de proiecte de legi prin care vrea subordonarea Consiliului Superior al Magistraturii Parlamentului, în aลa fel încât aceastฤ instituลฃie, care acum asigurฤ independenลฃa Justitiei, sฤ nu mai poatฤ reclama încฤlcarea/nerespectarea legilor la CCR, ci doar la Parlament, care va lua deciziile finale, spun surse din Ministerul Justiลฃiei.
În proiecte ar exista ลi modificฤri ce vizeazฤ Ministerul Public (inclusiv Direcลฃia de Investigare a Crimei Organizate – DIICOT ลi DNA) ลi Inspecลฃia Judiciarฤ, care acum este independentฤ, dar funcลฃioneazฤ pe lângฤ CSM.
Potrivit proiectelor USL, Ministerul Public (adicฤ Parchetele, DIICOT, DNA) va avea dublฤ subordonare: va fi subordonat atât ministrului Justiลฃiei, care poate ordona anchete la Inspecลฃia Judiciarฤ (care îi este subordonatฤ) pentru a scapa de magistraลฃii incomozi, cât ลi Parlamentului, care poate face comisii de anchetare a magistraลฃilor ce ies din front.
În plus, s-ar reînfiinลฃa ลi serviciul secret al Ministerului Justiลฃiei pentru urmฤrirea magistraลฃilor, cum a existat pânฤ prin 2005, când a fost desfiinลฃat de fostul ministru Monica Macovei pentru cฤ fฤcea poliลฃie politicฤ. Acest serviciu a fost condus pe vremea mandatelor lui Ion Iliescu de foลti ofiลฃeri de Securitate, care depistau petele negre din biografiile magistraลฃilor, cu care apoi îi ลantajau pentru ca aceลtia sฤ execute ordinele grupurilor de interese politice.
Surse din Ministerul Justiลฃiei susลฃin cฤ ar exista în proiect ลi desfiinลฃarea Agenลฃiei Naลฃionale de Integritate, iar atribuลฃiile acesteia ar urma sฤ revinฤ comisiilor de control a averilor de la parchetele de pe lângฤ Curลฃile de Apel, cum a mai fost cândva, dar nu au funcลฃionat. ลi nici dupฤ decembrie 2012 nu vor funcลฃiona, pentru cฤ procurorii vor fi subordonaลฃi atât Ministerului Justiลฃiei, care îi poate ameninลฃa cu Ins-pecลฃia Judiciarฤ, cât ลi Parlamentului, care poate face comisie de anchetare a procurorului îndrฤzneลฃ.
De asemenea, nici Înalta Curte nu va rฤmâne cum este acum. Reamintim cฤ DNA a anihilat peste 10 judecฤtori supremi (unii trimiลi în judecatฤ, alลฃii au ieลit la pensie de frica DNA) iar în locul lor au fost promovaลฃi de cฤtre CSM judecฤtori, dupฤ examene serioase, transparente, NU prin numiri transmise din cabinetul ministrului, subordonat politic.
Unificarea DNA cu DIICOT
O altฤ nฤzdrฤvฤnie, scฤpatฤ de alt-fel de unii politicieni ai USL mai vocali, ar fi desfiinลฃarea ลi apoi unificarea DIICOT cu DNA, schimbarea denumirii instituลฃiei pentru a înceta contractele de lucru cu procurorii competenลฃi ลi aceลtia sฤ fie împrฤลtiaลฃi prin ลฃarฤ, fฤrฤ a putea contesta deciziile în instanลฃe, cum s-a mai întâmplat în 2001, când PSD a revenit la putere ลi a desfiinลฃat echipa anticorupลฃie din Parchetul General, condusฤ de procurorii Ovidiu Buduลan ลi Doru Dobocan. Apoi ar urma popularea Parchetelor cu procurori obedienลฃi.
Cฤ nu sunt simple fantezii informaลฃiile obลฃinute de „România liberฤ” din surse de la Ministerul Justiลฃiei, care au participat pasiv la redactarea acestor proiecte, o demonstreazฤ ลi scฤpฤrile din ultimele luni ale unor politicieni precum Dan Mihalache, Ioan Ghiลe, Crin Antonescu, Victor Ponta, Eugen Nicolฤescu.
Reamintim cฤ în aceastฤ varฤ premierul Ponta a îndrฤznit, între altele, sฤ limiteze atribuลฃiile Curลฃii Constituลฃionale printr-o ordonanลฃฤ de urgenลฃฤ, nu a respectat o hotฤrâre a CCR (a plecat la Bruxelles în locul preลedintelui, deลi CCR hotฤrâse invers). De asemenea, tot prin ordonanลฃe, Ponta a modificat ลi alte legi organice. De asemenea, nu a respectat Legea referendumului, a vrut sฤ modifice listele electorale dupฤ ce referendumul a avut loc ลi multe alte abuzuri care au fost criticate dur atât de Comisia Europeanฤ ลi Comisia de la Veneลฃia, cât ลi de ambasadorii la Bucureลti ai SUA, Olandei, Germaniei. Mai mult, USL a fost criticatฤ pentru aceste abuzuri inclusiv de „fraลฃii” din aceeaลi familie politicฤ: socialiลtii.
Un stat de drept este acela în care se asigurฤ domnia legii, în care separaลฃia ลi controlul puterilor vin în contraponderea dictaturii majoritฤลฃii – spunea de curând ambasadorul SUA la Bucureลti, Mark Gitenstein.
Prin proiectele de modificฤri legislative fundamentale, USL pune în pericol statul de drept din România.
Cazul Diaconu, tranลat de Curtea Constituลฃionalฤ
Curtea Constituลฃionalฤ a admis ieri sesizarea CSM privind punerea în executare de cฤtre Senat a hotฤrârii judecฤtoreลti referitoare la incompatibilitatea lui Mircea Diaconu. CSM a sesizat Curtea pe 31 octombrie în vederea soluลฃionฤrii conflictului juridic de naturฤ constituลฃionalฤ, constatat în legฤturฤ cu refuzul Senatului de a pune în executare hotฤrârea Înaltei Curลฃi de Casaลฃie ลi Justiลฃie privind starea de incompatibilitate a senatorului PNL.