În 1950, când omenirea începea să își regăsească optimismul după cel mai devastator război din istorie, Alan Turing a conceput un test care ar fi trebuit să verifice dacă o mașină poate simula gândirea umană atât de bine încât să păcălească un număr rezonabil de oameni. A fost nevoie de 64 de ani și mai multe revoluții tehnologice ca să apară un super-computer care să treacă testul Turing.
Un program rulat de un calculator a dat viață unui personaj numit Eugene Goostman, un băiat în vârstă de 13 ani care a purtat conversații text cu oameni „reali”. Aceștia erau jurații care stabileau dacă cei cu care dialoghează prin mesaje text sunt oameni sau inteligență artificială.
Pentru ca testul Turing să fie trecut, 30% dintre jurații trebuie să fie "păcăliți" de calculator. Eugene a rezolvat testul cu brio, 33% dintre jurați crezând că în spatele mesajelor sale este un băiat în carne și oase, relatează The Guardian. Vârsta fragedă a lui Eugene i-a făcut pe interlocutorii săi să fie atenți mai degrabă la modul în care "vorbește" decât la greșelile din răspunsurile sale, tipice pentru un băiat în vârstă de 13 ani.
Savanții care au construit calculatorul și l-au programat pe Eugene, dar și organizatorii experimentului susțin că acesta este primul caz în care testul Turing a fost trecut, pentru că este prima dată când este îndeplinită nu doar condiția privind procentajul de oameni care au fost "păcăliți" de inteligența artificială, dar și cea care spune că întrebările și temele conversației purtate de oameni cu personajul generat de calculator nu trebuie stabilite dinainte.
Cei doi coordonatori ai proiectului sunt Vladimir Veselov și Eugene Demchenko. Primul este născut în Rusia și locuiește în Statele Unite, iar cel de-al doilea este un ucrainean care trăiește în Rusia. Reușita lor a avut loc la un eveniment organizat la Londra, cu ocazia trecerii a 60 de ani de la decesul lui Alan Turing.
Importanța testului Turing a fost descrisă de profesorul Kevin Warwick de la Universitatea din Reading, unul dintre supraveghetorii experimentului, care a zis că în domeniul inteligenței artificiale nu există un reper mai semnificativ și mai controversat ca testul Turing și că experimentul care a reușit să îl ducă la bun sfârșit este un moment istoric.
Alan Turing, un erou și un vizionar pedepsit pentru că a fost homosexual
Dacă Alan Turing nu ar fi fost un matematician de geniu și un vizionar care a pus bazele științei care a dus la apariția calculatoarelor personale și a Internetului, el tot ar fi rămas în istorie ca un erou. Cuvântul este folosit des și nepotrivit, dar nu și în cazul lui Alan Turing. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a ajutat, împreună cu specialiști polonezi, la decriptarea codurilor folosite de celebrele aparate Enigma. Astfel, Aliații au știut mereu ce urmează să facă armatele Germaniei naziste, iar acest avantaj strategic a fost, în final, hotărâtor pentru soarta razboiului și a milioane de oameni.
Câțiva ani mai târziu, în 1952, Alan Turing a fost condamnat la închisoare pentru homosexualitate. El a fost eliberat condiționat după ce a acceptat un tratament de castrare chimică. Savantul a mai trăit doar doi ani, murind la vârsta de 41 de ani. Cauza decesului sau este disputată, unii specialiști punând sub semnul întrebării varianta oficială, cea a sinuciderii.
Cert este însă că în ultimii ani de viață, după condamnarea sa, Alan Turing a avut numai de suferit. Intrarea în Statele Unite i-a fost interzisă, iar în Europa era suspectat că este spion rus, deoarece una dintre temele homofobe ale vremii spunea că savanții homosexuali sunt loiali Uniunii Sovietice.
De la moartea savantului până în momentul în care condamnarea sa a fost anulată au trecut 59 de ani. La sfârșitul anului 2013, Regina Marii Britanii Elisabeta a II-a l-a grațiat pe Alan Turing.
