Pentru a putea oferi iesenilor apa calda si caldura de la CET in aceasta iarna, municipalitatea va trebui sa ofere serioase garantii materiale. Practic, fiecare gigacalorie va trebui garantata cu ceva din patrimoniul Primariei. Firma Dalkia, cea care va prelua activitatea CET, a solicitat garantii ferme inainte de a accepta sa preia Centrala in administrare. Acest lucru inseamna ca o parte din domeniul privat al municipalitatii va fi gajat indirect pentru banci. Suma avansata este de 120 milioane lei, iar municipalitatea cauta bunuri ce pot fi puse gaj. Ca o comparatie, Palatul Peles a fost evaluat exact la aceasta suma. Ce gajuri pregateste Primaria Iasi?
Caldura din apartamentele iesenilor va afecta patrimoniul Consiliului Local. Sefii din Palatul Roznovanu sustin ca vor trebui sa ofere garantii patrimoniale firmei Dalkia pentru preluarea serviciului de termoficare in aceasta iarna. Ar fi nevoie de bunuri evaluate la 120 milioane de lei, adica aproape 30 milioane de euro.
Reprezentantii municipalitatii sustin ca sint aproape de a obtine si licentele necesare pentru noul serviciu infiintat la nivelul Primariei. Deocamdata insa, nu se poate avansa o data la care iesenii sa beneficieze din nou de apa calda.
Nichita: „Am inceput sa cautam terenuri”
Municipalitatea este pe cale sa „amaneteze” o parte din patrimoniul privat al Primariei. „Am inceput sa cautam terenuri, sa le evaluam. Am avea nevoie de aproximativ 120 milioane de lei. Cred ca am identificat pina acum bunuri evaluate la 60 milioane de lei. Daca vom gasi bunuri care sa fie acceptate si de firma Dalkia, atunci putem convoca o sedinta extraordinara de Consiliu Local”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
Garantiile suplimentare oferite de municipalitate ar fi necesare in relatia dintre Dalkia si banci. Astfel, societatea privata intentioneaza sa contracteze un credit cu care sa gestioneze sistemul de termoficare din Iasi. Operatorul are insa nevoie de garantii de la Primarie ca-si va primi inapoi fondurile cheltuite pentru asigurarea energiei termice. De altfel, scenariul gindit de municipalitate se bazeaza pe o astfel de relatie. Dalkia va asigura tot ceea ce inseamna producerea, transportul si distributia energiei termice cu fonduri proprii. Municipalitatea se obliga sa achite firmei toate cheltuielile facute pentru serviciile oferite. Totodata, Primaria va fi cea care se va ocupa de incasarea facturilor de la populatie.
Garantii cit Palatul Peles
Garantia solicitata de firma Dalkia reprezinta cheltuielile estimate cu serviciul de termoficare pentru urmatoarele luni, pina in luna mai inclusiv. Suma este una extrem de importanta.
Prin comparatie, Palatul CEC din Bucuresti este estimat la 24 milioane de euro, mai putin decit garantia necesara Primariei. In 2001, castelul Bran a fost evaluat la 25 milioane de euro, iar in 2007, Regele Mihai era dispus sa renunte la Castelul Peles in favoarea statului roman pentru 30 milioane de euro.
La nivel local, municipalitatea detine adevarate comori. Cele 170 de hectare din Moara de Vint au o valoare de inventar de aproape 200 milioane de lei, dar fac parte din domeniul public al municipiului, neputind fi puse gaj. Prin comparatie, intreg stadionul „Emil Alexandrescu”, cu tot cu terenurile de antrenament, instalatie de nocturna si sistem de irigare, are o valoare de inventar de aproape 27 milioane de lei. Ar fi nevoie de aproape cinci stadioane pentru a acoperi garantiile solicitate.
O alta prevedere negociata in aceasta perioada cu reprezentantii firmei Dalkia este cea legata de personal. Dalkia a prezentat o oferta in care solicita angajarea a aproximativ 700 de persoane, in timp ce din calculele Primariei ar fi suficienti 570 de angajati. Municipalitatea este interesata de scaderea costurilor, iar numarul scazut de angajati ar asigura acest lucru.
Apa calda ramine dorinta
Pina la a semna contractul de servicii cu firma Dalkia, municipalitatea mai are de rezolvat problemele legate de licentierea serviciului oferit acum de CET. „De la ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – n.r.) avem semnale pozitive. Sper sa primim aviz favorabil in cursul acestei saptamini. La ANRE (Autoritatea Nationala de Reglemnetare in domeniul Energiei – n.r.) am trimis chiar astazi documentatia”, a precizat ieri Nichita.
Directorul tehnic Mihai Chirica a discutat ieri cu reprezentantii ANRE. „Se pare ca exista posibilitatea de a primi licenta pentru o perioada de timp, pentru a rezolva problema in aceasta iarna. Primul pas este sa depunem o cerere si apoi dosarul sa fie analizat in comisia de la ANRE. Avem nevoie de aceasta licenta pentru energia electrica. Speram sa obtinem avizul”, a explicat Chirica.
Nimeni nu poate spune insa cind vor beneficia iesenii de apa calda. Primarul Gheorghe Nichita spera intr-o intilnire la Ministerul Economiei pentru a discuta realuarea alimentarii cu gaz a CET. Aceasta intilnire nu va putea avea loc prea curind. „Am discutat cu ministrul Ion Ariton, dar intilnirea nu poate avea loc mai devreme de vineri, saptamina viitoare. Ministrul va pleca in strainatate. Am sa discut sa imputerniceasca un secretar de stat pentru a avea o intilnire cu reprezentantii Romgaz si Transgaz la inceputul saptaminii viitoare. Avem toata disponibilitatea de a gasi solutii pentru CET”, a declarat deputatul Petru Movila, liderul organizatiei judetene a PDL.
––-
Cum se puteau economisi usor 300 milioane lei
Politica de personal a CET s-a dovedit a fi una falimentara. Fara presiunea sindicatelor si cu o societate aflata in stare de faliment, firma Dalkia ar putea sa ofere o lectie de politica de personal. Daca astfel de decizii ar fi fost luate din timp, CET ar fi putut economisi, de cind a trecut la Primarie si pina acum, peste 300 milioane lei. Practic, problema datoriilor de peste 500 milioane lei pe care CET le are catre furnizori si stat ar fi putut nici sa nu existe. Concret, CET a declarat pentru anul trecut un numar mediu de angajati de 1.300 si a estimat pentru acest an 1.131 angajati. In 2004, CET a avut chiar si 1.712 angajati. Daca s-ar ajunge la cei 570 de angajati ceruti de Primarie, atunci inseamna un minus de aproape 600 de angajati, comparativ cu cifrele propuse pentru acest an. Fondurile salariale totale pentru acest an la CET au fost estimate la 56 milioane lei, adica o medie de aproximativ 50.000 lei de angajat pe an, cu toate impozitele si primele oferite angajatilor. Din 2002, de cind CET a trecut la Consiliul Local, s-ar fi economisit in jur de 300 milioane lei. Suma a fost estimata luind in calcul acelasi nivel de salarizare ca cel din acest an.
