Pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti din 28 februarie apar nu mai puţin de 19 proiecte de hotărâre, toate trase la şapilograf: “Se aprobă, de principiu, înfiinţarea unei societăţi comerciale pe acţiuni având ca obiect de activitate… Se mandatează Primarul General al Municipiului Bucureşti, prin Direcţiile din cadrul aparatului de specialitate, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri“. Cele 19 domenii de activitate acoperă, practic, toate funcţiile primăriei, de la iluminatul public şi tehnologia informaţiei până la protecţia civilă şi “activităţile de voluntariat specifice acesteia“.
Care ar fi scopul înfiinţării acestor societăţi comerciale? Chiar dacă Legea 544/2001 asigură accesul publicului la informaţiile privind societăţile comerciale cu capital public, una e, de exemplu, să ai toate achiziţiile unei instituţii publice pe SEAP şi alta e să trebuiască să soliciţi informaţii despre acestea, atunci când „miroşi“ ceva dubios. Apoi, numirile în funcţiile de conducere şi în consiliile de administraţie şi, în general, toate angajările nu vor mai trebui făcute prin concurs şi nici avizate în comisiile Consiliului General; retribuirea respectivelor funcţii nu va mai trebui să urmeze Legea salarizării unitare. Unele regii autonome (de exemplu, RADET) ar urma să se transforme în societăţi comerciale de furnizare a energiei termice. Conducătorii societăţilor comerciale nu vor avea statut de funcţionari publici, deci nu vor suporta eventualele rigori ale legii penale pentru delicte cum ar fi abuzul în serviciu. Pe scurt, cea mai mare parte a activităţii economice a Primăriei va scăpa de sub controlul Consiliului General şi, în general, de controlul public.
Ar fi de văzut ce are de spus Consiliul Concurenţei despre această afacere. Pentru că, nu-i aşa?, societăţile pe acţiuni ale Primăriei vor concura cu societăţile private pentru adjudecarea unor servicii precum iluminatul public, dezvoltarea infrastructurii, administrarea spaţiilor publicitare, consolidarea clădirilor cu risc seismic, furnizarea energiei electrice. Caietele de sarcini vor fi redactate de Primărie, care, nu-i aşa?, va fi obligată să protejeze interesele propriilor societăţi, deci se va afla în conflict de interese. Este posibil ca Uniunea Europeană să considere această practică drept monopol de stat şi, în consecinţă, să declanşeze proceduri de infringement.
În principiu, organizarea unor activităţi ale administraţiei locale după principiile managementului privat şi ale eficienţei economice n-ar trebui să fie un lucru rău. Cu condiţia ca acestea să nu scape controlului public. Or, mi se pare că, de fapt, acesta este obiectivul principal al „comercializării“ preconizate de către primarul general.
În toate proiectele de hotărâre din ordinea de zi apare sintagma „în principiu“. Aici e o şmecherie Firească: Legea administraţiei publice locale cere ca pentru înfiinţarea de societăţi comerciale să existe votul a două treimi din consilieri. În schimb, pentru o aprobare „de principiu“ se va încerca forţarea interpretării că ar fi suficientă majoritatea simplă.
Când scriu acest text (marţi dimineaţă), şedinţa CGMB nu a avut loc, dar la ora publicării ea se va fi încheiat. În principiu, voturile consilierilor PSD-ALDE-PMP ar fi suficiente pentru adoptarea de hotărâri cu majoritate simplă, nu însă şi pentru cea de două treimi (în condiţiile în care USR a anunţat că va vota împotrivă, iar PNL, probabil, se va abţine). Desigur, majoritatea are un as în mânecă: deşi au trecut mai bine de două luni de când patru dintre consilierii USR au demisionat (în urma obţinerii mandatelor parlamentare), a fost sistematic refuzată înlocuirea lor; astăzi, înlocuirea consilierilor USR este pe ordinea de zi, dar după votul pentru societăţile comerciale – şi cum şedinţa începe târziu şi are o ordine de zi încărcată, e probabil ca la sfârşit să nu mai fie cvorum.
Modelul după care s-a orientat doamna Firea nu este, cum încearcă să ne convingă, strălucitoarea Vienă, ci mai prăfuitul Voluntari. Aici, soţul dumneaei a înfiinţat deja o serie de societăţi comerciale (Euro ApaVOL, ElectroVOL, EcoVOL TeleVOL Systems). Ele sunt, într-o totală lipsă de transparenţă, producătoare de pierderi publice şi beneficii personale.
După cum arătam, aprobarea celor 19 proiecte de hotărâri va însemna mandatarea primarului general să organizeze cum crede de cuviinţă – şi cu cine crede de cuviinţă – societăţile comerciale. Adică firme de partid. Aşadar, sub acoperirea sintagmei “în principiu“ (care, din punct de vedere juridic, nu există), doamna primar general încearcă azi să-şi adjudece controlul discreţionar al bugetului Bucureştiului.
