„Nu discutăm despre sustenabilitate, pe care am încercat să o obţinem investind în echipamente performante sau de creşterea eficienţei, ci discutăm despre supravieţuire”. Această declarație a lui Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galaţi, explică situația în care se află combinatul siderurgic gălățean în condițiile crizei de pe piața oțelului, la care se adaugă un alt impediment care dezavantajează compania în competiția de pe piață, faptul că plătește, la energie, prețuri mai mari decât companiile siderurgice din vestul Europei.
Cu problema facturilor prea mari la energie se confruntă întreaga siderurgie europeană, la concurență cu producătorii de oțel din Rusia, Ucraina și Asia și în acest context au fost promovate măsuri de susținere a siderurgiei europene.
De la Bruxelles, semnale pozitive
Pe 11 iunie 2013, Comisia Europeană a lansat „Planul de acţiune pentru o industrie siderurgică, competitivă şi durabilă în Europa”, un program complex de măsuri referitoare la mixul energetic, clarificarea problemei certificatelor de emisii de gaze sau stimularea cererii de oţel. În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat un program de scutire a marilor companii de plata a 85% din costurile certificatelor verzi. Sunt măsuri salvatoare.
”Unul dintre cele mai importante puncte din Planul de Acţiune al Comisiei Europene este «asigurarea unor costuri competitive pentru energie». În acest sens, în ultimele luni, am fost martorii unor schimbări în sectorul de energie, o parte dintre acestea axându-se pe eliminarea distorsiunilor create de subvenţiile pentru dezvoltarea producţiei de energie din surse regenerabile, iar o altă parte afectându-ne operaţiunile, deja lovite de criză. Autorităţile au implementat Ghidul Comisiei Europene privind plata certificatelor verzi de către industrie şi au decis ca marii consumatori industriali, aşa cum este cazul ArcelorMittal Galaţi, să plătească doar 15% din cota de certificate verzi. Doresc să menţionez că aceasta este o scădere a subvenţiilor oferite producătorilor de energie regenerabilă şi nu o subvenţie pentru marii consumatori aşa cum s-a afirmat, în mod eronat. Compania noastră nu primeşte un ajutor, ci doar ne vom reduce contribuţia pentru sprijinirea producţiei de energie verde. Şi discutăm de o scădere foarte mică a sumelor pe care le încasează producătorii de energie regenerabilă, de 4%, care nu ar trebui să afecteze deloc nici alţi consumatori, nici bugetul de stat”, ne-a declarat Bruno Ribo.
Cu cât mai repede, cu atât mai bine
Pentru combinatul de la Galați este esențial ca aceste măsuri să fie aplicate cât mai curând: ”Este nevoie urgentă, fără să mai pierdem nici un minut, de obţinerea implementării acestor exceptări. Compania noastră este în al cincilea an consecutiv pe pierdere şi riscăm să rămânem fără lichidităţi. În ceea ce priveşte declaraţiile oficiale, atât de la nivel local, cât şi european, se pare că hotărârea de guvern va fi implementată în august, anul acesta. Sperăm că acest lucru se va întâmpla, altfel am putea fi forţaţi să aplicăm măsuri mai severe”, a adăugat CEO ArcelorMittal Galați.
Facturi cu 40% mai mari decât în Germania
Chiar și după exceptarea la plata certificatelor verzi, companiile siderurgice românești vor plăti facturi mai mari decât cele din Germania sau Franța. ”Vă rog să luaţi în considerare că încă există, chiar şi după implementarea acestei măsuri, o diferenţă semnificativă faţă de alte ţări europene, care au implementat mai repede măsuri care să sprijine industriile. De exemplu, vom continua să plătim cu 40% mai mult decât companiile din Germania sau cu 100% mai mult decât competitorii noştri din vest. Motivul este faptul că există şi alte elemente legate de preţul energiei, care nu au fost rezolvate încă. Un alt motiv îl reprezintă faptul că exceptarea de la plată a certificatelor verzi în anumite ţări precum Germania este mult mai mare”, spune Bruno Ribo.
Prețurile la energie țin siderurgia „în corzi“
Un alt factor care influențează negativ eficiența producției de oțel este prețul gazelor naturale, care va avea o creștere explozivă prin anunțata liberalizare accelerată. În opinia lui Bruno Ribo, ar fi necesar ca această liberalizare să fie realizată treptat, ca să nu aibă de suferit nici industria, nici consumatorii casnici.
”Pentru noi, energia reprezintă 50% electricitate şi 50% gaz. Suntem foarte îngrijoraţi de liberalizarea «pieţei» gazului. Această aşa-numită liberalizare (care de fapt este, în acest moment, o situaţie de tip monopolist, unde consumatorii industriali depind de unul sau doi producători) a însemnat, până acum, o creştere explozivă a preţurilor: plus 80% din 2012! Astfel că liberalizarea în contextul în care România nu are, de fapt, o piaţă a gazelor şi nici surse diversificate de furnizare, reprezintă un pericol direct şi imediat pentru viitorul activităţii noastre în România. (…) Considerăm necesară o perioadă de tranziţie mai lungă pentru piaţa gazului, precum cea agreată pentru protejarea consumatorilor casnici, care să fie aplicată şi pentru consumatorii industriali, până când vor fi întrunite condiţiile unei pieţe libere.
Cu toate acestea, de la 1 aprilie, ne-am confruntat cu accelerarea acestui calendar, iar îngrijorarea noastră a crescut cu privire la sustenabilitatea companiei. Nu putem vorbi despre o piaţă liberă fără să avem posibilitatea să ne alegem furnizorii, dar să fim forţaţi să plătim mai mult. În acest moment, plătim un preţ cu 10% mai mare decât în Germania, în condiţiile în care Germania importă gaz, neavând surse proprii. România are marele avantaj de a-şi produce gazul natural pentru consum – într-o proporţie foarte mare – şi credem cu tărie că acest lucru ar trebui să fie în avantajul cetăţenilor şi al industriei locale, nu în acel al unui număr restrâns de traderi”, a mai adăugat Bruno Ribo.
