Piaţa oţelului este caracterizată, în continuare, de semnele evidente ale crizei economice, în primul rând de o cerere redusă de laminate, în special în Europa, dar se întrevăd semne de redresare. Potrivit directorului general al combinatului ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, la nivelul întregii Europe, cererea este cu 25% mai redusă decât aceea din 2007, anul dinaintea producerii crizei economice.
Aceată evoluţie este remarcată în regiunea în care operează combinatul ArcelorMittal, zona Bazinului Mării Negre, dar, potrivit directorului general al combinatului gălăţean, efectele crizei asupra producţiei de oţel sunt resimţite acum şi la nivel global, cu o scădere a cererii de laminate confruntându-se şi producătorii de oţel din China, care până acum nu aveau astfel de probleme. „În trimestrul al doilea, situaţia din piaţă a fost destul de slabă.
Nu doar în Europa, iată că şi în China încep să apară dificultăţi pentru producători, care încep să se descurce mai greu. Preţurile au fost foarte scăzute în ultimele luni, în comparaţie cu preţurile la materii prime”, ne-a declarat Bruno Ribo.
Dar, în ultimul timp, este evident şi faptul că lucrurile încep să se schimbe şi că acest nivel al preţurilor produselor finite versus preţurile materiilor prime, nu este sustenabil. Potrivit lui Ribo, preţurile produselor finite au atins cel mai scăzut nivel şi vor începe să crească, fiind sesizabile astfel de evoluţii în Turcia, în România şi în alte ţări pe ale căror pieţe operează combinatul de la Galaţi.
A doua prioritate, calitatea laminatelor
În contextul crizei de pe piaţa laminatelor, cea de a doua prioritate a administraţiei ArcelorMittal Galaţi este calitatea produselor şi serviciilor, în prima jumătate a lui 2013 fiind înregistrată o îmbunătăţire faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Acum, fiind mai mulţi furnizori, clienţii au de ales şi în aceste condiţii calitatea produselor este unul din standardele care contează decisiv pentru un bun plasament pe piaţă.
„În acest context, obligaţia noastră este să ne adresăm cât mai mult clienţilor să avem relaţii bune cu aceştia şi să livrăm cât mai bine. În ultimele luni am avut interacţiuni numeroase şi încurajatoare cu clienţii. În prima parte a anului am avut un nivel bun de calitate la rulouri şi la tablă groasă”, a mai precizat Bruno Ribo.
Furnalul 5 a atins performanţa în plină criză
În ceea ce priveşte fluxul de producţie, administaţia combinatului este mulţumită de rezultatele obţinute în fluxul primar, la Uzina Aglomerare-Furnale, unde au fost înregistrate rezultate la nivelul combinatelor vestice ale ArcelorMittal, ceea ce reprezintă o performanţă pentru combinatul de la Galaţi: ”În ultimele patru luni, la Furnalul nr 5, performanţa acestui furnal a crescut de la o lună la alta şi este, de departe, cea mai bună performanţă înregistrată vreodată a unui furnal de pe platforma de la Galaţi.
Şi acest nivel de performanţă care a fost atins este la acelaşi nivel cu performanţele atinse de furnale din uzinele ArcelorMittal din ţările din vest”, spune directorul ArcelorMittal Galaţi.
Rezultate financiare sub posibilităţi
Datorită rezultatelor de la fluxul primar şi rezultatele financiare sunt mai bune, deşi combinatul este în continuare, pentru al cincilea an consecutiv, pe pierderi. „Putem confirma că, trimestru după trimestru, trendul este unul bun, dar cu toate eforturile pe care le facem, suntem încă în zona negativă.
Dar dacă facem comparaţie cu situaţia din 2012, în acest an suntem pe o poziţie de eficienţă mai bună decât cea de anul trecut”, ne-a declarat Bruno Ribo, care a mai precizat că deşi a fost modificată legea referitoare la subvenţiile acordate energiei verzi, eficienţa activităţii ArcelorMittal Galaţi este afectată, în continuare, de preţul energiei: „Dacă ne concentrăm pe provocările actuale, cea mai importantă rămâne modul în care putem suporta costurile energiei, a energiei electrice şi gazelor naturale.
Cred că recenta lege, Legea 57/2013, este un prim pas, un pas bun, care începe să echilibreze, atât marii consumatori, cât şi producătorii de energie. Cu toate acestea suntem departe de unde ar trebui să fim şi mai este foarte mult de lucru”.
