Un kilogram din acest produs se vinde fie cu 41,15 lei, fie cu 84,10 lei! Cât este marketing, cât este diferență de calitate?
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a consumatorilor, a analizat prețul la 12 mărci de salam de Sibiu (Pikok, Bun şi Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Româneşti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis şi Cris-Tim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 mărci este fabricat de către: SC Recunoștința Prodcom Impex (Cris-Tim), SC Salbac SA (Gusturi Româneşti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun şi convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia – salam de Sibiu). Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: “Să învățăm să înțelegem eticheta!“. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.
Nu sunt menţionate condimentele
Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizați nu menționează pe etichetă procentul de carne. La fabricarea salamului de Sibiu se poate folosi și carne de porc congelată. În caietul de sarcini al Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu se menționează că acest produs trebuie să conțină carne de porc aleasă la roșu, în proporție de minim 70% și slănină tare în proporție de maxim 30%. Această specificație oferă posibilitatea fiecărui producător să-şi realizeze propria rețetă, deci să stabilească singur conţinutul de carne și de slănină astfel încât conținutul de carne să nu coboare sub 70%, iar conținutul de slănină să nu depășească 30%. Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizați nu menționează pe etichetă care sunt condimentele folosite în sortimentul respectiv. În caietul de sarcini al Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu se menţionează şi faptul că la fabricarea acestui produs se folosesc următoarele condimente naturale: piper, ienibahar și usturoi. În concluzie, salamul de Sibiu comercializat pe piața din România nu se fabrică după o rețetă unică, există atât costuri de producţie diferite, cât și adaosuri comerciale diferite, iar calitatea acestui produs diferă de la producător la producător și în felul acesta s-ar putea explica diferențele mari de preț între mărcile respective!
Misterul este deci total
Savanţii marketingului ne învaţă – şi dacă nu răspundem corect, nu trecem examenul – că piaţa este compusă şi din grupe mici de consumatori, orientate spre anumite cerinţe speciale; în piaţă există, deci, anumite „nişe“, pe care se targhetează, ăsta, voiam să zic se focusează, ptiu drace, adică se “incentivează“ (asta e!) producătorii. Unii consumatori nu concep să cumpere decât anumite mărci, alţii – doar la preţuri maxime. Principiul este „io, dom’le, nu fac economii la mâncare! Io nu mă joc cu sănătatea mea, aşa căci cumpăr ce-i mai scump!“.
Pornind de la aceste fapte dovedite științific, producătorul Reinert ne oferă două soiuri de salam de Sibiu: la 5,99 lei suta de grame şi la 7,59 lei suta. Care este diferenţa, dacă preţurile sunt diferite? Să analizăm eticheta! Ne punem mantaua cu pelerină, şapca cu nasture în creştet, aprindem pipa, scoatem o lupă uriaşă şi, deghizaţi astfel în Sherlock Holmes, citim:
Misterul este deci total! Singura explicaţie este nişa de piaţă: pentru nişa celor exigenţi, vă oferim salamul feliat, iar salamul bun şi convenabil, pentru ceilalţi. Cum spunea cineva, un pescar amator: dacă nu trage la râme, poate trage la porumb!
Practică comercială înşelătoare
Comercializarea aceluiași sortiment de salam de Sibiu care aparține aceluiași producător, sub două mărci proprietatea acestuia (Bun și convenabil, Reinert), având aceeași compoziție, aceeași declarație nutrițională, dar preț diferit, fără a se oferi vreo justificare în acest sens, este de natură a induce consumatorii în eroare, aceștia crezând că au de a face cu două produse diferite calitativ. Prin urmare, această practică poate fi considerată a fi una înșelătoare în raport cu definiția din art. 6, alin. 1, lit. d) – O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului.
Cine este Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la data de 28 februarie 1990. APC România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului. 27 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.
Punctele de vedere exprimate în comentariile și analizele publicate în această pagină le aparțin autorilor.
Drept la replică – Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu
O analiză de preț relevantă presupune ca monitorizarea să fie făcută timp de trei-patru luni, astfel încât să nu cuprindă eventuale promoții sau o destocare existentă într-un singur magazin sau rețea de magazine, acestea putând influența, desigur, rezultatele. O analiză realizată într-o perioadă mai scurtă de timp are, așadar, limitele ei, iar rezultatele obținute trebuie tratate ca atare.
În ceea ce privește evoluția prețurilor, în afara situațiilor mai sus menționate, putem enumera o serie de factori, interni și externi.
Achiziționarea materiei prime este un prim astfel de factor, care ține de producător. Achiziționarea unei cantități mai mari duce, evident la un preț mai bun, aspect care depinde de ce cantități își dorește să vândă. Costul de producție mai depinde, totodată, de personal, de cash flow, de raportul dintre cantitatea produsă și vândută, de aceea poate varia, între anumite limite, de la producător la producător, chiar și pentru un produs similar.
Un al doilea element intern este cel legat de planul de marketing al fiecărei comapanii, prin stabilirea cantității pe care își dorește să o vândă într-un orizont de timp, prin promoțiile în magazine, prin intermediul reclamei TV sau a cele existente în magazinul online al retailerului sau în revista acestuia.
Sistemele de calitate implementate de producători precum şi managementul sistemelor calităţii costă foarte mult, dar lipsa calității este mult mai costisitoare şi este dăunătoare oricărui producător. Calitatea nu înglobează numai costul de achiziţie a produsului. Calitatea este valoarea pe care consumatorii o apreciază la un produs. În căutarea calităţii, consumatorii îndreptăţiţi stabilesc normele de acceptare a acestora produse dând un vot de încredere cu banii lor şi recompensând astfel eficacitatea, performanţele şi satisfacţiile care le sunt asigurate de cele mai bune produse.
Și mediul extern poate contribui la evoluția prețurilor, politica comercială a retailerului fiind doar unul dintre factori. Factorii legislative, un exemplu concret ar fi creșterea salariului minim pe economie și remodelarea grilei de cost intern, dar și factorii externi, de exemplu prețul cărnii de porc la bursă, embargourile, pot duce la creșteri sau scăderi temporare ale prețurilor produselor.
Fiecare companie este o entitate distinctă, care gestionează resursele în funcție de planurile pe care le are și de capitalul circulant deținut. Faptul că prețul de raft al unui produs este, la un moment dat, mai mic sau mai mare comparativ cu media, nu înseamnă că s-a schimbat ceva în calitatea produsului, ci motivele pot fi multiple, precum cele enumate mai sus, dar și un alt exemplu : apropierea expirării termenului de valabilitate și care poate avea o reducere comercială în vederea promovării.
Toate aceste informații sunt însă prezente pe etichetă, astfel încât consumatorii să le aibă la dispoziție atunci când fac o alegere la raft.
Mai multe detalii despre Salamul de Sibiu pot fi consultate pe www.salamuldesibiu.ro
