Preşedintele Letoniei, Valdis Zatlers, explică succesul electoral al guvernului său, care a tăiat salariile şi pensiile şi care a reuşit după toate aceste măsuri dure să câştige alegerile cu peste 60 la sută. Relaţiile ruso-letone sunt definite de Zatlers drept „pragmatice”, chiar dacă în ultimii 20 de ani au fost destul de încordate şi în ciuda faptului că există un plan preventiv al NATO de apărare a statelor baltice împotriva marelui vecin de la răsărit. În ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, preşedintele leton promite lobby internaţional şi crede că ar fi periculos pentru Uniunea Europeană să pretindă noi cerinţe din partea Bucureştiului.
În Letonia, criza economică a avut efecte dramatice, Produsul Intern Brut (PIB) s-a contractat cu peste 16 la sută, iar rata şomajului este printre cele mai mari din Europa. Ce urmează?
V.L.: Am depăşit perioada cea mai grea, care a fost între ultimul trimestru al anului 2009 şi primul trimestru din 2010, când Letonia a avut cel mai mic PIB şi cea mai mare rată a şomajului din UE. După această perioadă, numărul şomerilor a început să scadă, PIB-ul a început să crească, iar lucrurile s-au îmbunătăţit. Deficitul se apropie de zero şi ne aşteptăm la o creştere pozitivă în acest an. Rata şomajului s-a diminuat şi s-a oprit la 14,7 la sută pentru sezonul de iarnă, iar în perioada de vară se va reduce şi mai mult. Se prevede ca rata şomajului să scadă până la 12 la sută la sfârşitul acestui an. În orice caz, Letonia este optimistă fiindcă exporturile au crescut mai mult decât importurile, balanţa economică este pozitivă, dar economia letonă este dependentă de ceea ce se întâmplă în jurul ţării, fiindcă este o economie deschisă. Privind la partenerii noştri economici, în primul rând la cei din vecinătate, Estonia şi Lituania, dar şi spre Germania, Suedia şi Rusia, observăm că trendul este bun pentru noi. Suntem deci optimişti în ceea ce priveşte acest an, dar e foarte greu să facem previziuni, din mai multe motive, de pildă situaţia politică din nordul Africii va influenţa piaţa europeană şi deci şi pe cea letonă.
Guvernul leton a încercat să taie pensiile cu până 70 la sută şi doar Curtea Constituţională a oprit această măsură. Retrospectiv, credeţi că tăierea pensiilor a fost o idee bună?
V.L.: Bugetul social era prea scump, iar Letonia avea nevoie de restructurări pentru a trece de criză.
Deşi coaliţia de centru-dreapta a luat măsuri dure de austeritate, printre care tăierea pensiilor şi micşorarea salariilor bugetarilor, totuşi a reuşit să câştige alegerile de anul trecut şi a obţinut peste 60 la sută din voturi. Cum se explică acest succes?
V.L.: Într-adevăr, spre surprinderea experţilor locali şi internaţionali, guvernul minoritar a reuşit să câştige alegerile, după ce a pus în aplicare deciziile de tăiere a salariilor şi pensiilor. Încrederea populaţiei în guvern s-a materializat astfel prin configuraţia Parlamentului. Începem acum în Parlament votarea bugetului consolidat, programul economic de revenire care să-I permită Letoniei să adere la zona euro în 2014. Suntem în grafic şi votul ne-a arătat că nu era nevoie de o schimbare.
Letonia a promovat o lege neobişnuită pentru atragerea investitorilor străini, prin care cetăţenii din afara Uniunii Europene care cumpără o proprietate de minimum 70 de mii de euro sau investesc aceeaşi sumă în afaceri pot primi drepturi de rezidenţă în UE. Aveţi statistici în acest sens, cine a beneficiat cel mai mult de această lege?
V.L.: Această lege nu este o excepţie în UE, putem compara condiţiile de obţinere a rezidenţei cu alte ţări din vecinătatea Letoniei sau din alte state comunitare şi vom observa că sunt similare, singura diferenţă este că noi am promovat-o anul trecut. Oricum, această lege nu reprezintă piesa de rezistenţă în atragerea investitorilor străini, este doar o foarte-foarte mică parte din strategia destinată atragerii investiţiilor. Pentru atragerea marilor investiţii mizăm pe stabilitate politică, pe programul de revigorare a economiei, dar şi pe o politică atractivă de taxe şi impozite. Acestea sunt instrumente mult mai bune pentru atragerea investiţiilor decât oferirea rezidenţelor permanente pentru cinci ani. Până acum, sectorul cel mai atractiv este cel al investiţiilor în sectorul financiar.
Dar în ceea ce priveşte această lege prin care Letonia oferă rezidenţă pentru cetăţeni din afara UE, contra unei investiţii de mimimum 70 de mii de euro, aveţi statistici?
V.L.: Parlamentul este obligat să facă o analiză să vadă cum a funcţionat, ce efecte a avut această lege asupra economiei Letoniei. Totuşi, în primele şase luni efectele au fost destul de moderate.
Această lege părea destinată mai ales ruşilor cu dare de mână.
V.L.: Da şi nu. În fond, oricine investeşte în Letonia beneficiază de aceleaşi condiţii, nu doar bogaţii din Rusia.
Până acum ce grup a beneficiat cel mai mult de condiţiile acestei legi?
V.L.: Au beneficiat în special bancheri şi oameni de afaceri.
Din ce ţări?
V.L.: Din diferite ţări, dar în special din CSI, Comunitatea Statelor Independente.
Deci din spaţiul fost sovietic, inclusiv Rusia.
V.L.: Da.
Statele Unite şi NATO au conceput un plan pentru apărarea statelor baltice, inclusiv Letonia, împotriva Rusiei. În ce fel se simte ameninţată Letonia de Rusia?
V.L.: În primul rând, trebuie să spunem că nu vedem o ameninţare militară, iar în al doilea rând unul dintre principiile de bază ale NATO este acela de a-şi proteja teritoriul, iar noi avem o foarte bună dovadă prin misiunea NATO „Baltic air policing”. Aeronavele Alianţei Nord Atlantice zboară în zona graniţelor estice ale celor trei state baltice şi asigură securitatea la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, pentru fiecare teritoriu, fără excepţie, trebuie să existe, pentru orice eventualitate, un plan de apărare. Orice stat din NATO trebuie să aibă un astfel de plan. Noi ne simţim mai siguri, mai încrezători şi chiar mai confortabili în relaţia noastră cu Rusia. Există doar beneficii şi avantaje în acest proces.
Cum calificaţi relaţiile Letoniei cu Rusia în această perioadă?
V.L.: Foarte pragmatice. Am fost în decembrie anul trecut în Rusia, am semnat un mare număr de acorduri şi ne străduim să îmbunătăţim relaţiile letono-ruse. Rusia este unul dintre marii noştri parteneri economici: 10 până la 12 procente din schimburile noastre comerciale se fac cu Rusia şi 70 la sută cu UE. Vrem să dezvoltăm relaţiile economice cu Rusia într-un mod cât se poate de pragmatic. Comisia interguvernamentală a lucrat foarte bine în ultimii trei ani pentru un cadru legislativ comun mai bun, pentru afaceri profitabile de ambele părţi, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi de bună vecinătate.
În ce fel sunt afectate aceste relaţii pragmatice de istoria comună mai puţin fericită?
V.L.: Nu putem schimba istoria, iar istoria din ultimul secol nu este un bun exemplu despre cum să trăim împreună în regiunea noastră, dar noi am înţeles că Rusia are propria explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat în Letonia, iar Letonia are propriia versiunea asupra istoriei ultimilor o sută de ani, în funcţie de propria experienţă, în funcţie de experienţa naţiunii letone şi a letonilor şi această viziune nu se schimbă. Tot ceea ce putem face este să rezolvăm unele lucruri în cadrul unei comisii comune formate din istorici ai ambelor state. În Letonia, noi am deschis toate arhivele, fără nici un fel de restricţii, indiferent de subiect, astfel încât istoria să poată fi cunoscută nemijlocit. Încercăm pas cu pas, prin cooperarea cu Moscova, pentru a avea acces şi la arhivele ruseşti pentru a ne înţelege mai bine trecutul. Istoria a fost o tragedie pentru noi în secolul 20 şi trebuie să învăţăm din trecut: suferinţele au fost foarte mari şi în Rusia, şi în Letonia, dar costurile suferinţei au fost diferite.
Când credeţi că Moscova îşi va deschide arhivele comunismului, aşa cum îşi doreşte Letonia?
V.L.: Sunt optimist, deşi unii cred că ar trebui să renunţăm şi să trăim într-un fel de confruntare. Eu sunt optimist fiindcă nu putem să dezvoltăm o relaţie normală, dacă nu avem încredere unii în alţii şi cred că în timp putem să construim gradual această încredere. Trebuie să avem răbdare pentru a ne cunoaşte mai bine şi pentru a ne respecta unii pe alţii.
În câţi ani credeţi că arhivele ruseşti vor fi deschise pentru letoni?
V.L.: Nimeni nu poate răspunde la această întrebare, dar lucrurile vor merge mai departe de îndată ce avem o abordare comună pentru a face distincţia între războiul antinazist şi stalinism, două lucruri clar diferite. Războiul împotriva nazismului s-a terminat cu o victorie şi este o poveste de succes, dar nu putem spune acelaşi lucru despre stalinism, care este o poveste cu foarte multe suferinţe, despre care nu ştim încă totul.
Ce poate face Letonia pentru ca România să adere la spaţiul Schengen încă de anul acesta?
V.L.: Letonia sprijină România pentru a fi primită în Schengen, am spus-o tot timpul.
Cum? Ce poate face Riga în acest sens?
V.L.: Dacă România îndeplineşte toate condiţiile, atunci trebuie primită cât mai repede, fără cerinţe suplimentare. Este un mesaj foarte clar şi transmitem acest mesaj în toată Europa. Nu trebuie promovate standarde duble, fiindcă este periculos pentru Uniunea Europeană.
Credeţi că România va fi anul acesta în Schengen?
V.L.: De ce nu.
CV Valdis Zatlers, 56 ani
2007 – a fost ales preşedintele Letoniei
1998-2004 – membru în conducerea organizaţiei nonprofit „State Limited Liability Company Hospital of Traumatology and Orthopaedics”
1994-1998 – directorul Spitalului de Traumatologie şi Ortopedie din Riga
1985-1994 – şeful Departamentului de traumatologie, Spitalul nr. 2, Riga
1973-1979 – Institutul de Medicină din Riga
„Guvernul minoritar a reuşit să câştige la sfârşitul anului trecut alegerile, după ce a pus în aplicare deciziile de tăiere a salariilor şi pensiilor. Încrederea populaţiei în guvern s-a materializat astfel prin configuraţia Parlamentului. Începem acum în Parlament votarea bugetului consolidat, programul economic de revenire care să-i permită Letoniei să adere la zona euro în 2014. Suntem în grafic şi votul ne-a arătat că nu era nevoie de o schimbare.”
