Ce a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Becali
Din declaraţiile deputatului George Becali din 2010, referitoare la angajarea unui fotbalist gay, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ajunge la concluzia că, în cadrul clubului de fotbal „Steaua”, există o politică discriminatorie împotriva homosexualilor, conform unui comunicat al Asociaţiei ACCEPT, remis redacţiei.
Decizia Curţii de Justiţie de la Luxemburg are caracter obligatoriu pentru instanţele naţionale, ceea ce înseamnă că, urmare a cazului Becali, afirmaţiile unei persoane de notorietate afiliate unui angajator privat pot constitui prezumţie în a decide că angajatorul discriminează, a explicat experta anti-discriminare Romaniţa Iordache, într-o conferinţă de presă susţinută joi de asociaţia ACCEPT.
Totodată, acesta este primul caz de discriminare pe criteriul orientării sexuale la angajare pentru care se pronunţă CJUE şi este pentru prima oară când o asociaţie româneasă ajunge la Luxemburg şi obţine o decizie clară într-un caz sensibil, a mai punctat Romaniţa Iordache.
Astfel, Curtea de Justiţie a UE a decis că este în sarcina clubului să dovedească faptul că nu discriminează împotriva homosexualilor, precum şi că minorităţile sexuale sunt protejate de legea din România şi din UE.
Ce trebuie să înţeleagă CNCD din decizia Curţii de Justiţie a UE în cazul Becali
Pe de altă parte, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, vizat de asemenea în hotărârea CJUE, a anunţat, într-un comunicat de presă, că salută decizia Curţii şi a apreciat că România a corectat termenul de prescripţie al sancţiunii, aşa cum cere CJUE în hotărârea sa.
Hotărârea Curţii este, în primul rând, un semnal din partea Uniunii Europene că nu este suficientă adoptarea unor măsuri în domeniul combaterii discriminării doar pe hârtie, fără aplicarea lor cu bună-credinţă. Totodată, mesajul transmis de Curte este că sistemul de protecţie împotriva discriminării din România trebuie întărit şi aplicat cu aceeaşi intransigenţă, fie că este vorba de un angajator de rând sau un club de fotbal, se arată în comunicatul ACCEPT.
Romaniţa Iordache, experta anti-discriminare care a reprezentat ACCEPT la CJUE alături de avocata Iustina Ionescu, a declarat, pentru România Liberă, că următorul pas pe care îl va întreprinde asociaţia este să ceară Curţii de Apel Bucureşti suspendarea avertismentului dat CNCD lui Gigi Becali, amendarea politicianului cu o sumă cuprinsă între 400 şi 4.000 lei, precum şi amendarea clubului de fotbal „Steaua”, cu o amendă similară. Totodată, experta anti-discriminare a apreciat că „CNCD trebuie să-şi facă ordine în casă vizavi de cum se face lumină pe cazurile de discriminare la recrutare”.
Şi avocata Iustina Ionescu a apreciat că „este frustrant că a trebuit să ajungem la Luxemburg pentru ca autorităţilor naţionale să li se explice acest lucru”.
„CNCD trebuie să înţeleagă că sancţiunile nu trebuie aplicate la nivel simbolic„, a precizat şi directorul executiv al Asociaţiei ACCEPT, Florin Buhuceanu.
–
Declaraţiile patronului echipei de fotbal „Steaua”, George Becali, vizavi de faptul că nu angajează homosexuali, pot să oblige clubul să probeze că „nu urmează o politică de recrutare discriminatorie”, a anunţat joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, într-un comunicat de presă.
Decizia Curţii de Justiţie vine după ce, în luna ianuarie, Asociaţia ACCEPT a cerut Curţii de Apel Bucureşti să solicite clarificări de la Curtea Europeană de Justiţie în legătură cu felul în care ar trebui interpretate standardele UE în domeniul discriminării pe criteriul orientării sexuale pe piaţa muncii, pornind de la declaraţiile lui Gigi Becali, care a declarat în 2010 că „nu vor exista niciodată homosexuali la Steaua”.
Joi, Curtea de Justiţie a UE a apreciat că „declaraţiile homofobe ale „patronului” unui club de fotbal profesionist pot să dea naştere obligaţiei acestui club de a proba că nu urmează o politică de recrutare discriminatorie”.
Citeşte şi Declaraţiile lui Becali, subiect de discuţie la Curtea Europeană de Justiţie
După ce, în 2010, patronul clubului „Steaua” a declarat că nu angajează sportivi gay în echipă, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a sancţionat pe Becali cu avertisment. În decizia sa, CNCD „nu a identificat legătura dintre domnul Becali şi Clubul Steaua, în ciuda notorietăţii pe care George Becali o are ca patron al Clubului”, preciza Asociaţia ACCEPT, într-un comunicat de presă din luna ianuarie.
Atunci, ACCEPT a atacat în instanţă sancţiunea CNCD, urmărind să obţină ca CNCD să sancţioneze cu amenzi viitoarele cazuri de discriminare, dar şi sancţionarea deputatului Becali cu amendă, pentru discriminare.
În februarie 2010, finanţatorul echipei Steaua declara că nu va accepta niciodată transferul fotbalistului bulgar Ivan Ivanov la echipă, dacă este gay. „Niciodată nu o să existe homosexuali la Steaua. Fac o sută de discriminări. Nu vreau să lucrez cu homosexuali, nu vreau să-i angajez la mine. Care e problema lor? Nu am nimic cu ei, îi respect ca pe toţi oamenii, numai că nu vreau să lucrez cu ei, am ghinion, asta cred eu”. Atunci, contactat de România Liberă, Becali nu a dorit să comenteze subiectul.
Redăm mai jos comunicatul Curţii Europene de Justiţie a UE:
„Declaraţiile homofobe ale „patronului” unui club de fotbal profesionist pot să dea naştere obligaţiei acestui club de a proba că nu urmează o politică de recrutare discriminatorie
Aparenţa unei discriminări pe motive de orientare sexuală ar putea fi combătută pe baza unei serii de indicii concordante
Aparenţa unei discriminări pe motive de orientare sexuală ar putea fi combătută pe baza unei serii de indicii concordante
Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă1 stabileşte un cadru general de combatere a discriminării pe motive de apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În temeiul acestei directive, în cazul în care, în faţa unei instanţe judecătoreşti sau a unei alte autorităţi competente, sunt dovedite fapte care permit prezumţia existenţei unei discriminări, sarcina probei revine pârâţilor vizaţi, care trebuie să dovedească faptul că, în pofida acestei aparenţe de discriminare, principiul egalităţii de tratament nu a fost încălcat.
La 3 martie 2010, Accept, organizaţie neguvernamentală al cărei obiect de activitate este promovarea şi protejarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale şi transsexuale în România, a depus o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva clubului de fotbal profesionist SC Fotbal Club Steaua Bucureşti SA („FC Steaua”) şi a domnului Becali, care se prezenta ca fiind „patronul” acestui club. Accept susţinea că fusese încălcat principiul egalităţii de tratament în materie de recrutare. Astfel, în cadrul unui interviu referitor la un eventual transfer al unui fotbalist profesionist, domnul Becali ar fi declarat, în esenţă, că nu ar angaja niciodată un sportiv homosexual. În ceea ce priveşte cealaltă parte reclamată la CNCD, şi anume FC Steaua, Accept a susţinut că acest club de fotbal nu s-a distanţat niciun moment de declaraţiile domnului Becali. CNCD a apreciat, printre altele, că aceste împrejurări nu intră în domeniul de aplicare al unui eventual raport de muncă, întrucât declaraţiile domnului Becali nu pot fi considerate ca provenind de la un angajator sau de la o persoană responsabilă cu angajarea. Cu toate acestea, CNCD a considerat că aceste declaraţii constituie discriminare sub forma hărţuirii2 şi a dispus sancţionarea cu avertisment a domnului Becali. Această sancţiune era singura sancţiune posibilă la acel moment, în temeiul dreptului român, întrucât decizia CNCD a fost pronunţată după mai mult de şase luni de la data săvârşirii faptei reproşate. Accept a introdus o acţiune împotriva acestei decizii la Curtea de Apel Bucureşti (România), care a adresat Curţii de Justiţie mai multe întrebări cu privire la interpretarea directivei.
În hotărârea pronunţată astăzi, Curtea arată că directiva este aplicabilă în situaţii precum cea aflată la originea litigiului principal cu care este sesizată Curtea de Apel Bucureşti, care privesc declaraţii referitoare la condiţiile de acces la încadrare în muncă, inclusiv condiţiile de recrutare. Curtea a subliniat că particularităţile recrutării fotbaliştilor profesionişti nu au niciun efect în această privinţă, întrucât exercitarea activităţilor sportive ca activitate economică intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii.
1 Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă (JO L 303, p. 16, Ediţie specială,05/vol. 6, p. 7).
2 Potrivit directivei, hărţuirea este considerată o formă de discriminare atunci când se manifestă un comportament indezirabil legat, printre altele, de orientarea sexuală, care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.
În ceea ce priveşte poziţia FC Steaua în litigiul principal, Curtea precizează că simpla împrejurare că declaraţii de natura celor efectuate de domnul Becali nu provin direct de la un pârât determinat nu se opune posibilităţii ca existenţa unor „fapte care permit prezumţia existenţei unei discriminări”, în sensul directivei, să fie stabilită în privinţa acestuia. Prin urmare, un angajator pârât nu poate combate existenţa unor fapte care permit să se prezume că urmează o politică de recrutare discriminatorie limitându-se la a susţine că declaraţiile care sugerează existenţa unei politici de recrutare homofobe sunt făcute de o persoană care, chiar dacă afirmă şi pare să joace un rol important în administrarea acestui angajator, nu are capacitatea juridică de a-l angaja în materie de recrutare. Potrivit Curţii, împrejurarea că acest angajator nu s-a distanţat în mod clar de declaraţiile respective poate fi luată în considerare cu ocazia aprecierii politicii sale de recrutare.
Pe de altă parte, Curtea precizează că sarcina probei, astfel cum este concepută de directivă, nu conduce la impunerea unei probe care este imposibil să fie prezentată fără a se aduce atingere dreptului la respectarea vieţii private. Astfel, aparenţa unei discriminări pe motive de orientare sexuală ar putea fi combătută pe baza unei serii de indicii concordante, fără ca pârâtul să fie totuşi nevoit să dovedească faptul că, în trecut, au fost recrutate persoane având o anumită orientare sexuală. Printre asemenea indicii ar putea figura în special distanţarea clară de declaraţiile publice discriminatorii, precum şi existenţa unor dispoziţii exprese în politica de recrutare a acestuia care să vizeze asigurarea respectării principiului egalităţii de tratament.
În sfârşit, Curtea arată că directiva se opune unei reglementări naţionale în temeiul căreia, în cazul constatării unei discriminări pe motive de orientare sexuală, nu este posibil să se aplice decât un „avertisment” după expirarea unui termen de şase luni de la data săvârşirii faptei, dacă această sancţiune nu este efectivă, proporţională şi disuasivă. Instanţa română este însă cea care are sarcina să aprecieze dacă aceasta este situaţia în speţă.
MENŢIUNE: Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluţionează litigiul naţional. Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară. „
