Prefectul judeţului Covasna susţine că semnale privind acțiunile extremiste din județ ”au fost multe în ultimii ani”, informează Mediafax.
Potrivit prefectului Sebastian Cucu, era doar ”o chestiune de timp” până la o ”tentativă cu bombă” precum cea de la Târgu Secuiesc. Prefectul consideră că și punctele de vedere exprimate de unii lideri politici au încurajat ”astfel de atitudini”.
”Nu vreau să fiu cinic, dar semnale din această zonă au fost foarte multe în ultimii ani și s-a spus, inclusiv de către reprezentanții societății civile, faptul că până la urmă va fi o chestiune de timp până când se va ajunge și la o astfel de tentativă cu bombă. Este momentul să luăm toate măsurile neceare”, a declarat, marți, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu.
Potrivit acestuia, ”atentatul” dejucat la Târgu Secuiesc este ”consecința mai multor factori”, pe de o parte a lipsei unei legislații clare și ferme cu privire la interzicerea organizațiilor paramilitare pe teritoriul țării, iar pe de altă parte a faptului că, în ultimii ani, unii lideri politici au încurajat elementele extremiste.
”Este consecința mai multor factori. Unul dintre ei este că unele zone nu sunt suficient de bine reglementate și mă refer la acțiunile de tip paramilitar – și ar trebui aici întărită și înăsprită legislația. Pe de altă parte, punctele de vedere ale unor lideri politici locali și nu numai, care au încurajat astfel de atitudini, prin diferite gesturi, prin modul în care s-au raportat inclusiv la însemnele, la tot ce ține de statul român”, a precizat Sebastian Cucu.
Prefectul județului Covasna a precizat că anul acesta a solicitat de două ori Ministerului Justiției modificarea legislației, pentru a preveni astfel de incidete ”foarte grave”, însă fără sorți de izbândă.
”Am avut, ieri (luni – n.r.), incidentul cu drapelul (tricolorul furat de la statuia Ostașului Necunoscut din Sfântu Gheorghe și înlocuit cu drapelul secuiesc – n.r.), iar astăzi tentativa de la Târgu Secuiesc. Noi am formulat de două ori în cursul acestui an solicitări la Ministerul Justiției pentru reintroducerea ofensei adusă unor însemne, care nu mai există în noul Cod Penal. De asemenea, o legislație clară și expresă cu privire la interzicerea organizațiilor paramilitare, apoi am cerut modificarea și întărirea legislației vizavi de aleșii locali, care ar trebui sancționați cu pierderea mandatului în momentul în care aduc atingere statului prin acțiunile lor, indiferent că vorbim despre finanțarea de activități extremiste sub umbrela unor proiecte culturale sau de altă natură, sau că vorbim de modul în care se raportează ei la însemnele naționale, la Ziua Națională”, a mai spus prefectul județului Covasna.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a arătat, marți, într-un comunicat de presă, că un bărbat, membru marcant al extensiei în România a structurii naționalist-extremiste „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, a fost reținut, după ce acesta ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care urmărea să îl detoneze în public, la Târgu Secuiesc, pe parcursul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie.
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că în realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă «Mișcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM Ungaria le promovează în Transilvania în scopul realizării, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva românilor și a bunurilor acestora, dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat în zona așa-zisului «Ținut Secuiesc», ca etapă a procesului ce vizează refacerea «Ungariei Mari», inculpatul B. I. A., membru marcant al extensiei în România a HVIM Ungaria, și-a asumat, şi ulterior a procurat mijloacele și instrumentele necesare confecționării unui dispozitiv exploziv improvizat pe care intenționa să-l detoneze în public, în localitatea Târgu Secuiesc, pe parcursul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie”, a precizat DIICOT.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii DIICOT au făcut, în noaptea de luni spre marţi, mai multe percheziţii care au început ca un control de verificare pe articole pirotehnice, pentru a preveni incidente ce s-ar fi putut produce la manifestările organizate de Ziua Naţională.
Anchetatorii îi monitorizau însă din octombrie pe Beke Istvan Attila (40 de ani), membru al formațiunii extremiste „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria, şi complici ai acestuia, fiind astfel percheziţionat şi locul în care existau informaţii că acesta ar avea numeroase articole pirotehnice şi chiar materiale explozive.
Anchetatorii au găsit la percheziţii 210 materii explozive de categoriile II şi III, dispozitive electronice de iniţiere, temporizor al impulsurilor electronice, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte folosite de conductorii de blindaje militare, precum şi un amplificator de imagine.
Beke Istvan Attila nu reușise să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.
Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.
Anchetatorii vor cere unui judecător de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti arestarea preventivă a bărbatului, pentru tentativă la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului materiilor explozive.
În acest caz, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii, acţiunea fiind efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate.
„Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” (Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom – HVIM) este o grupare ungară de extremă-dreapta care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei şi pentru revizuirea Tratatului Trianon, din anul 1920. Titulatura organizaţiei radicale se referă la Ungaria Mare, care avea 64 de districte.
