Editura Vremea va lansa luni, la Ateneul Român, trei volume semnate de același autor: Nicolae Stroescu – Stînișoară. Cărţile apărute recent aruncă o lumină revelatoare asupra complexei personalităţi a regretatului jurnalist.
La lansarea volumelor „În zodia exi-lului. Întrezăriri”, fragmente de jurnal, „Cumpăna apelor. Întrezăriri” , selecţiune din emisiunile lui Nicolae Stroescu-Stînişoară difuzate la Radio Europa Liberă, şi „Povestea Europei Libere”, în care Nicolae Stroescu-Stînişoară răspunde la întrebările jurnalistului Andrei Crăciun, participa Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii “George Enescu”, jurnaliștii Doina Alexandru și Marilena Rotaru, scriitoarea Mariana Șipoș și -Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea, cea care concentrează în câteva fraze pline de miez, importanța acestui -eveniment ce readuce în prim-planul vieții literare românești această personalitate a exilului românesc: Nicolae Stroescu-Stînişoară:
„Fost director al Radio Europa Liberă în limba română, autor al unui şir lung de emisiuni radio străbătând cu egală competenţă domeniile credinţei, politicii, filosofiei, istoriei, Nicolae Stroescu-Stînişoară a fost, cum spune Costion Nicolescu, în acelaşi timp un gânditor important şi o mare conştiinţă a neamului românesc. Timp de mulţi ani, binecunoscuta sa voce a adus un dram de speranţă în căminele din România aflată sub dominaţie comunistă. Dar nu numai atât: emisiunile sale mai însemnau contactul cu cultura lumii, incursiuni în universul ideilor, prilejuri de a aprofunda probleme ale credinţei – tot atâtea deschideri către orizonturi ale minţii şi sufletului ce ne erau interzise până în 1989. Filele de jurnal adunate în impozantul volum «În zodia exilului» ne dezvăluie un om preocupat de realităţile existenţei patriei iubite, prezentă în fiecare clipă în preocupările exilatului. Gândurile nu i se desprind de avatarurile prin care trece chinuita sa Țară, cuvânt care, ca şi la alţi mari români exilaţi, este scris întotdeauna cu literă -mare”.
„Nicolae Stroescu-Stînişoară dă prin cartea sa de memorii o operă în plus strălucitorului domeniu al memorialisticii româneşti din ultimii ani, ale acestei memorialistici care va rămâne o cutremurătoare dovadă a dotării intelectuale a generaţiei -pierdute în închisori sau exil, dar şi a suferinţei pe care, prin înălţime morală, a reuşit s-o -înfrângă”, scria Ana Blandiana în „România liberă“ din 6 -ianuarie 1995.
Datate între 1978 şi 1997, însemnările din jurnal nu se referă numai la viaţa personală a autorului, ci ating o multitudine de faţete ale vieţii intelectuale şi politice ale lumii. Disecând încrengătura de motivaţii şi interese care stau la baza actelor şi gesturilor politice ale marilor puteri, resorturile istoriei globului, fina analiză a scriitorului subliniază, obsesiv, modul în care acestea influenţează destinul şi istoria României.
Un tablou multicolor al personalităţilor şi personajelor exilului românesc, portrete ale atotputernicilor momentului, notaţii fugare despre întâmplări cu sens, descrieri ale unor locuri şi oameni care i-au lăsat impresii puternice, amintiri din vremurile de restrişte, profunde reflecţii filozofice, toate laolaltă alcătuiesc portretul unui timp, dar și cel al unui om – un intelectual şi un patriot.
Acelaşi chip transpare din textele convorbirilor purtate în cadrul emisiunilor postului de radio Europa Liberă cu personalităţi ale politicii şi ale culturii, români sau străini. „Cumpăna apelor. Întrezăriri“ ne poartă prin universul unor oameni diverşi, de la oameni ai bisericii la mari scriitori, filozofi, politicieni, oameni de ştiinţă. Nicolae Stroescu-Stînişoară discută cu ei despre credinţă, despre descoperirile ştiinţei, despre operele lor şi despre felul în care acestea reflectă viaţa sau adevărurile ultime. Punctele comune ale acestor convorbiri constau în profunzimea şi strălucirea lor, în onestitatea cu care sunt conduse, în seriozitatea abordării temelor.
Onestitatea este fundamentul interviului redat în „Povestea Europei Libere”, unde, cu sinceritate, directorul postului de radio istorisește episoade ale activității sale și explică limpede condițiile în care se lucra în cadrul acestui post.
Cărţile lui Nicolae Stroescu-Stînişoară se citesc cu dorinţa permanentă de a afla punctul de vedere al unui comentator atât de avizat în domenii atât de diverse. O lectură fascinantă şi solicitantă, care răsplăteşte cititorul prin satisfacţia de a fi putut contempla priveliştea unei trepte superioare a gândirii şi de a se fi împărtăşit din bucuria ei.
„Nicolae Stroescu-Stînişoară dă prin cartea sa de memorii o operă în plus strălucitorului domeniu al memorialisticii româneşti din ultimii ani, ale acestei memorialistici care va rămâne o cutremurătoare dovadă a dotării intelectuale a generaţiei pierdute în închisori sau exil, dar şi a suferinţei pe care, prin înălţime morală, a reuşit s-o înfrângă.“ Ana Blandiana
