Instanţa Tribunalului Bucureşti a decis arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian deoarece aceştia au încercat să zădărnicească extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia , deşi fuseseră deja învinuiţi exact pentru aceeaşi infracţiune: favorizarea infractorului Popa, condamnat în lipsă la 15 ani închisoare pentru înşelăciune şi delapidare în dosarul FNI.
Cu toate că le era impusă şi o măsură restrictivă – interdicţia de a părăsi ţara -, S.O.Vîntu, O.Ţurcan şi A Stoian au sfidat legea penală , continuându-şi activitatea infracţională, se susţine în decizia de arestare a Tribunalului Bucureşti. În motivarea arestării se punctează faptul că cei trei au identificat ” în Indonezia persoane care le promit ferm sprijinul în scopul împiedicării finalizării procedurii de extrădare, acestor persoane fiindu-le remise periodic sume importante de bani”. Pentru a-i împiedica să-l sprijine în continuare pe Popa, magistraţii au luat măsura restrictivă severă a arestării preventive.
Scopul final al lui SOV: evitarea redeschiderii dosarului FNI
Decizia de arestare a fost motivată şi de faptul că instanţa a avut în vedere prejudiciile sociale grave produse de „FNI, acel sistem de acumulare a fondurilor băneşti de la persoane fizice sau juridice, creat sub aparenţa unui fond deschis de investiţii, care în final a generat un grav prejudiciu atât sistemului financiar-bancar din România, cât şi unui număr foarte mare de persoane fizice care au pierdut mii de miliarde de lei”. La acestea s-a adăugat „gradul de pericol social al infracţiunii comise de către inculpaţi care face parte din categoria infracţiunilor ce împiedică înfăptuirea justiţiei”. Scopul final urmărit de coinculpaţi era evitarea aducerii în ţară a lui Nicolae Popa care ar fi putut să redeschidă dosarul FNI ( prin reviziure) dacă acesta ar fi dat declaraţii şi ar fi adus probe noi împotriva lui S.O. Vîntu.
Fiica lui Popa a recunoscut că a primit „constant” bani
Potrivit deciziei de arestarea preventivă, S.O.Vîntu, O.Ţurcan şi A. Stoian „au conceput şi aplicat un circuit complicat de comunicare cu condamnatul NICOLAE POPA (fugit în Indonezia-n.n) pentru a putea să îngreuneze executarea pedepsei”. În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu a trimis în Indonezia mai multe sume de bani. ” Remiterea sumelor de bani către Nicolae Popa nu a început în anul 2009, ci cu cel puţin doi ani înainte, fiind deja stabilit un circuit al acestora ” susţine instanţa. În interceptările convorbirilor telefonice se vorbeşte de sume mari de bani de 50.000 de euro, de câte 200.000 de euro anual şi chiar de suma de 3.000.000 de euro, bani care au circulat prin conturi pentru a ajunge în final la Jakarta, la Nicolae Popa. La dosarul trimis instanţei de judecată au fost ataşate ca probe materiale directe documentele finaciar-bancare obţinute din Cipru şi Indonezia.
După capturarea sa în Jakarta, Nicolae Popa a fost audiat de anchetatorii români în cadrul unei comisii rogatorii. El a negat că ar fi primit bani de la Vîntu, dar documentele financiar bancare dovedesc contrariul, spun magistraţii. Instanţa a reţinut însă ca relevante declaraţiile date de fiica lui Nicolae Popa „care a confirmat faptul că a primit constant de la condamnat sume importante de bani, deşi ştia că acesta nu are loc de muncă în Bali, Indonezia, unde se afla”.
SOV, ” iniţiatorul întregului demers infracţional”
Tribunalul Bucureşti arată în motivarea deciziei de arestare a lui Sorin Ovidiu Vîntu că acesta a fost „iniţiatorul întregului demers infracţional” în ceea ce priveşte favorizarea lui Nicolae Popa, „periculozitatea socială a acestui inculpat reliefându-se pregnant”. Instanţa a aprecia că scopul lui Vîntu poate fi dedus din interceptarea unei conversaţii din 4 ianuarie 2010, purtată de Alexandru Stoian (şoferul lui Vîntu) cu o persoană necunoscută, aflată în Indonezia, „în cadrul căreia se transmite inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu că numitul Nicolae Popa va respecta angajamentul luat <> iar temerile inculpatului Sorin Ovidiu Vântu că cineva va spune ceva împotriva sa sunt neîntemeiate”. „Tribunalul deduce din acest context că stăruinţele inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu în a împiedica finalizarea procedurii de extrădare nu par altruiste”
Viorica Costiniu îl va elibera pe Vîntu?
Recursul la decizia de arestare a Tribunalului Bucureşti va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti pe 15 septembrie. Din completul care va judeca recursul fac parte judecatorii Viorica Costiniu, Cristina Rotaru si Luciana Mera. Viorica Costiniu este preşedinte de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România şi soţul judecătorului Florin Costiniu, fost şef de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, arestat temporar în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu.
SOV, interceptat în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu?
SOV a picat pe interceptările dintr-un alt dosar penal unde autorizaţiile au fost date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se spune în motivele arestării preventive. În cursul anului 2009, Înalta Curte a dat mandate de interceptare pe Legea Siguranţei Naţionale în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, arestat în decembrie anul trecut.
Faptele imputate lui Vîntu din motivarea arestării
Analizând materialul probator existent până la acest moment, Tribunalul constată că există indicii temeinice şi concludente ce conturează următoarea situaţie de fapt:
Prin sentinţa penală nr. 423/20.03.2007 a Tribunalului Bucureşti, rrămasă definitivă prin decizia penală nr. 2098/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (cunoscută sub numele de „dosarul FNI”) a fost condamnat numitul Popa Nicolae la pedeapsa de 15 ani închisoare. Sentinţa definitivă nu a fost pusă în executare întrucât condamnatul Popa Nicolae s-a sustras iniţial cercetării judecătoreşti şi ulterior executării pedepsei, fiind emise la data de 23.07.2009 mandatul european de arestare nr. 32/23.07.2009 şi mandat de urmărire penală internaţională în vederea extrădării.
Condamnatul s-a refugiat pe teritoriul Indoneziei unde a fost susţinut material, constant, de către inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, prin trimiterea, în baza unui sistem bine pus la punct prin folosirea unor conturi bancare deschise la o instituţie bancară din Cipru, de însemnate sume de bani, ce au fost folosite de către condamnatul Popa Nicolae iniţial pentru a evita depistarea sa de autorităţile judiciare indoneziene şi ulterior, după arestarea sa, pentru a îngreuna şi combate demersurile autorităţilor judiciare române în scopul finalizării procedurii de extrădare.
Aceste sume de bani furnizate de inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu au fost remise condamnatului Popa Nicolae fie de către inculpatul Ţurcan Ovidiu, prin intermediul firmelor sale din Cipru, fie prin intermediul fratelui condamnatului, Popa Virgil, cu ajutorul inculpatului Stoian Alexandru, ce avea rolul de a remite fizic sumele de bani. Tot acest din urmă inculpat a înlesnit activitatea infracţională a inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu şi acţionând ca intermediar între acesta şi persoane din Indonezia implicate în procedura de extrădare.
