Ministerul de Externe s-a încurcat în propria tentativă de dezinformare privind poziţia Olandei faţă de aderarea României la Schengen, punând într-o situaţie ridicolă diplomaţia românească, dar şi pe Victor Ponta. Potrivit unui comunicat, „Olanda nu a luat o decizie cu privire la aderarea României la Schengen“.
După vizita la Haga a ministrului de Externe, Titus Corlăţean, MAE a difuzat un comunicat ambiguu despre faptul că în programul de guvernare al coaliţiei guvernamentale olandeze nu se mai condiţionează aderarea României la spaţiul Schengen de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care a ajuns în presă sub forma unei ştiri că „Olanda NU mai condiţionează aderarea României la Schengen de MCV“. Ieri, însă, în mod previzibil, ambasada Olandei a dezminţit această „ştire“, punând MAE într-o poziţie stânjenitoare. Inocenţa MAE în această afacere nu mai poate fi însă invocată din momentul în care însuşi Victor Ponta a folosit „informaţia“ chiar a doua zi, într-o şedinţă de guvern pentru a-l ataca pe preşedintele Traian Băsescu.
Presa nu se minte, se dezinformează
Ministrul Titus Corlăţean s-a dus săptămâna trecută la Haga să facă ceea ce orice ministru de externe trebuia să facă: Să convingă Parlamentul Olandei să renunţe la opoziţia faţă aderarea României la spaţiul Schengen. Subliniem că este vorba de Parlament, nu de guvern, pentru că premierul olandez nu poate avea o poziţie în Consiliul European care să nu fie validată de Parlament. De aceea, Corlăţean a făcut ceea ce trebuia atunci când s-a dus la sursa problemei pentru a pleda cauza României. Acelaşi lucru l-a făcut înaintea sa Cristian Diaconescu, care a reamintit ieri procedura olandeză potrivit căreia „Guvernul propune, Parlamentul votează“.
În cadrul vizitei, Corlăţean a avut şi o întrevedere cu omologul său, Frans Timmermans, în care ministrul de Externe olandez i-a transmis că actualul program al Guvernului nu mai condiţionează aderarea României la Schengen de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Această precizare poate fi înţeleasă, în acelaşi timp, ca un mesaj de încurajare transmis de MAE olandez Bucureştiului, dar, încă şi mai mult, ca o disculpare a Olandei. Pe scurt, primul guvern Mark Rutte a fost un guvern minoritar care a supravieţuit cu susţinerea parlamentară a Partidului Libertăţii al lui Geert Wilders.
Cum Wilders a fost cel care a insistat asupra introducerii restricţiilor faţă de România şi Bulgaria în programul Guvernului, această situaţie a atras acuzaţiile virulente formulate de la Bucureşti de Traian Băsescu privind faptul că „Guvernul Olandei este ţinut captiv de un partid extremist“. Cum, la ultimele alegeri, partidul lui Wilders a avut o performanţă catastrofală, noul guvern Rutte este rezultatul unei coaliţii dintre conservatori şi social-democraţi şi, ca atare, nu mai era nevoie de condiţionările stricte din trecut. Acesta a fost mesajul lui Timmermans transmis la Bucureşti, că Guvernul olandez a scăpat de şantajul lui Geert Wilders în chestiunea României şi Bulgariei.
Comunicatul MAE de pe 12 februarie nu face decât să menţioneze că respectiva condiţionare nu mai există fără însă a face vreo altă precizare privind contextul acesteia. Cumva această scurtă menţiune a ajuns în presa română sub forma unei ştiri privind o modificare tectonică de politică din partea Guvernului Olandei, care nu mai leagă aderarea la Schengen de MCV. Această informaţie a fost lansată de o singură agenţie de presă – Mediafax –, dar, atenţie nu şi de agenţia naţională, Agerpres şi fost preluată cu entuziasm de mass-media apropiate guvernului USL fără nicio verificare.
Ieri, ambasada Olandei a difuzat un comunicat în care pune lucrurile în lumina lor naturală: „Olanda nu a luat încă nicio decizie cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen. Poziţia Olandei va fi stabilită înaintea următorului Consiliul JAI, în strânsă colaborare cu alte state membre. Olanda salută progresul făcut de România aşa cum a fost analizat în raportul MCV, însă păstrează unele îngrijorări referitoare la susţinerea şi ireversibilitatea reformelor, precum şi la faptul că o serie de recomandări şi condiţionalităţi nu au fost încă implementate. În următoarele săptămâni vor avea loc consultări cu alte state UE. După acestea, împreună cu Parlamentul se va stabili poziţia Olandei“. Adică poziţia clasică a Olandei care exprimă aceleaşi îngrijorări conţinute în Raportul Comisiei Europene.
Într-un comunicat conţinând „Precizări“, MAE reia conţinutul comunicatului din 12 februarie, întăreşte cele spuse cu citatele relevante din cele două programe ale guvernelor Rutte 1 şi Rutte 2 şi trece la atac acuzând faptul că interpretarea dată în spaţiul public acstor precizări „reprezintă o manipulare în scop politic şi care în ultimă instanţă riscă să aducă prejudicii interesului României“. În realitate, cel care a „manipulat“ şi a adus prejudicii interesului României a fost chiar MAE, care s-a gândit să înşele opinia publică pe principiul că „presa nu se minte se dezinformează“.
Ponta, în ofsaid
MAE a încurajat activ interpretarea falsă dată de ştirea Mediafax în loc să o dezmintă aşa cum s-ar fi cuvenit. Pe baza acestei dezinformări, prim-ministrul Victor Ponta s-a prezentat chiar a doua zi în şedinţa de Guvern unde a afirmat că „Ministrul Corlăţean a fost la Haga şi veştile sunt bune. Dacă în România s-a început acum să se lege MCV de Schengen, văd că europenii nu-l mai leagă. Suntem într-o veşnică transformare: de unde aveam probleme, nu mai avem, de unde nu aveam, ne creem“, un atac direct la adresa preşedintelui Traian Băsescu.
Ponta a susţinut în mod imprudent un neadevăr în şedinţa Guvernului României, dovedind fie că nu are cunoştinţe minime despre procedurile olandeze, fie că a ales să marşeze pe dezinformarea MAE pentru a o propaga mai departe. Corlăţean însuşi ar fi putut să-i transmită lui Ponta că lucrurile nu stau deloc aşa cum au apărut în presă, dar fie nu a făcut-o, fie a decis împreună cu Ponta să lase lucrurile aşa. O decizie care a fost făcută de râs de precizările Olandei.
Ironia întregii poveşti este că Olanda nici nu mai este principalul obstacol în calea aderării României la Schengen. După isprăvile lui Ponta şi USL cu statul de drept din vara trecută, ţara care leagă ferm aderarea la Schengen de MCV a devenit Germania, ceea ce este deja cu totul altceva.
In acest sens, iata un fragment din comunicatul MAE difuzat dupa intalnirea dintre Corlatean si ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, care a avut loc la inceputul lunii, „in marja” forumului de la Munchen: „Şeful diplomaţiei române a prezentat o serie de argumente pentru susţinerea unei decizii favorabile de aderare a României la spaţiul Schengen şi a subliniat faptul că autorităţile române îşi îndeplinesc cu responsabilitate rolul care le revine la frontiera estică a UE, precum şi toate criteriile stabilite în acquis-ul Schengen, fapt confirmat şi de Comisia Europeană. Din această perspectivă, şeful diplomaţiei române a subliniat caracterul legitim al unei decizii favorabile pentru aderarea României la spaţiul Schengen, cu ocazia următoarei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din martie a.c. Cei doi miniştri au convenit continuarea, în perioada următoare, a contactelor bilaterale la acest nivel, la Bucureşti şi la Berlin.” Absolut niciun cuvant din partea MAE despre raspunsul lui Westerwelle la argumentele prezentate de Corlatean.
