Cunoscutul expert în geopolitică spune pentru „România liberă“ că trebuie să privim spre Rusia ca spre „o potențială amenințare“, care deocamdată „nu este nici atât de periculoasă ca în trecut și nici cât ar putea fi în viitor“.
Pentru România, în acest moment, cea mai mare amenințare “nu este nici politică, nici militară“ – explică George Friedman, ci economică.
Urmează o nouă criză care se va suprapune recesiunii ce va lovi Statele Unite în perioada următoare. Când a enumerat prioritățile asupra cărora ar trebui să se concentreze Bucureștiul, analistul american a avertizat România că NATO nu mai are suficiente resurse, iar angajamentul militar al membrilor Alianței nu mai e ca altădată. Astfel, pentru a-și asigura viitorul, țara ar trebui să se gândească la o alianță cuprinzătoare cu statele din Europa de Est.
George Friedman, 68 de ani, politolog și analist american, fondatorul Stratfor (1996-2015) și al portalului „Geopolitical Futures“ (2015), este autorul unor volume celebre: „Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI“ (2009, Ed. Litera); „Puncte de presiune. Despre viitoarea criză din Europa“ (2016, Ed. Litera); „The Future of War“ (Viitorul războiului, 1996).
„Șansele unui război (cauzat de Coreea de Nord – n.r.) au scăzut“
„România liberă“: Toate provocările Coreii de Nord din ultima vreme ar putea duce la un război regional sau chiar mai mult decât atât?
George Friedman: Șansele unui război au scăzut după ce Coreea de Sud a refuzat să arunce peninsula într-un conflict. Această logică o aduce mai aproape de Coreea de Nord și poate reconfigura balanța de putere în regiune între China, Japonia și alte state. În același timp, poziția Coreii de Sud a pus Statele Unite într-o postură nouă și foarte dificilă (președintele sud-coreean a insistat asupra soluției diplomatice după ce Donald Trump afirmase că dialogul „nu este o soluție“ în relația cu regimul comunist de la Phenian, iar mai apoi ministrul american al Apărării a declarat că SUA au „numeroase opțiuni militare“ pentru a apăra Coreea de Sud și Japonia – n. red.). Există, așadar, un mare grad de incertitudine, rezultat din situația actuală și care ar putea duce la alte conflicte.
„Trebuie să privim spre Rusia ca spre o potențială amenințare“
Credeți că Rusia este o amenințare pentru vecinii ei?
Toate națiunile sunt potențiale amenințări pentru vecinii lor. Întrebarea fundamentală este cât de mare este puterea lor. În cazul Rusiei, aceasta are un interes strategic în zona-tampon care o desparte de Occident (statele baltice, Belarus și Ucraina). În mod particular, Ucraina este importantă pentru Rusia, dar nu are suficientă putere militară pentru a pune mâna pe ea și în mod sigur nu vrea să plătească prețul ocupației. Deci va încerca să administreze lucrurile în așa fel încât să folosească în Ucraina mijloace politice și procedee ascunse. Trebuie, ca atare, să privim spre Rusia ca spre o potențială amenințare, dar pe moment această amenințare nu este nici atât de periculoasă ca în trecut și nici cât ar putea fi în viitor.
„Acum, Rusia este într-o poziție defensivă“
Spuneți că, pentru moment, Rusia nu e periculoasă, dar care sunt țintele ei? Unde ar vrea să ajungă?
Rusia are trei obiective strategice: în primul rând, să-și asigure integritatea teritorială împotriva revoluțiilor colorate. Al doilea obiectiv ar fi să încerce să aibă o economie viabilă pentru a face față declinului prețului petrolului. A treia țintă este să-și stabilizeze frontierele vestice și, într-o măsură mai mică, regiunea caucaziană împotriva oricăror amenințări care ar putea apărea acolo. În acest moment, din motive economice și strategice, Rusia este într-o poziție defensivă.
„România ar trebui să fie prudentă cu Rusia“
Recent, Rusia a organizat exerciții militare impresionante în Belarus, Abhazia și Transnistria pentru a răspunde în acest fel exercițiilor comune NATO. S-ar putea pune întrebarea cine pe cine provoacă?
Exercițiile militare sunt ceva constant și își propun două scopuri: unul militar, de pregătire efectivă, și altul politic, de poziționare. Rusia este într-o poziție dificilă și are nevoie să-și demonstreze capacitatea de a stăpâni și modela peisajul politic. Vestul și, în special, SUA nu au nevoie să-și demonstreze astfel de lucruri, dar își doresc încă să influențeze re-giunea, de aceea sunt prezente acolo. De aceea nu este vorba de provocări reciproce, ci de poziționări în curs între cele două părți.
În acest peisaj de poziționări și repoziționări, România ar trebui să se teamă de Rusia?
Cred că România ar trebui să fie prudentă cu Rusia, fără să se concentreze foarte mult sau excesiv asupra acestei temeri. Rusia este o mare putere regională, dar, cu dificultățile interne și externe pe care le are, îi este greu să acționeze pe mai multe fronturi.
„România are nevoie să fie parte a unei coaliții“
Care credeți că ar trebui să fie principalele obiective geopolitice ale României?
Primul interes al României este să-și rezolve propriile probleme și să le administreze pe cele din vecinătate, ceea ce e greu să facă singură, de aceea are nevoie să fie parte a unei coaliții. NATO nu mai servește însă acest scop din cauza lipsei resurselor și a angajamentului militar.
România ar trebui să privească spre restul statelor est-europene cu realități geografice și interese similare. România ar trebui să se concentreze acum asupra construirii unei alianțe cuprinzătoare cu aceste state.
E posibil ca, în această perioadă, România să aibă mai multe riscuri interne decât externe?
Toate statele se confruntă cu ambele tipuri de riscuri. Nu e nevoie să măsurăm care e mai mare, pentru că ambele trebuie suprave-gheate în aceeași măsură.
Achizițiile de armament, “singurul plan viabil“
România planifică să cheltuiască aproape zece miliarde de euro pentru achiziții militare în următorii zece ani. Aproape 60% din acești bani vor fi dați pentru rachete și alte tehnologii de apărare aeriană. Ceea ce înseamnă că aliații noștri ne vor ajuta în cazul unei invazii terestre. Este un plan bun?
Cred că e singurul plan viabil. O țară de mărimea României este incapabilă să aibă un răspuns complet în fața uneia ca Rusia, de aceea trebuie să aibă o forță suficientă, pentru a face atacul inamicului dificil și costisitor, și o alianță viabilă pentru a-și întări poziția. Cu alte cuvinte, la nevoie, trebuie să poată trage de timp până ce este suficient de întărită din punct de vedere militar. Prima întrebare pe care trebuie să și-o pună este ce fel de arme îi asigură securitate. A doua chestiune e legată de o alianță potrivită. Cred că o alianță cu est-europenii susținută de Statele Unite este ceea ce are nevoie România, iar programul de achiziții al Bucureștiului se potrivește în această strategie.
„Probabil că următoarea recesiune va fi anul viitor“
Din această perspectivă a unei alianțe est-europene, care ar fi cele mai mari amenințări din regiune?
Pentru moment, cea mai mare amenințare nu este nici politică, nici militară, ci economică. S-a vorbit mult despre refacerea economică, dar nu s-au făcut mari progrese. Capacitatea Germaniei de a-și susține economia depinde de exporturi și de posibilitatea clienților ei de a cumpăra. Capacitatea cumpărătorilor nu este prea mare, iar această problemă se combină cu recesiunea americană.
De la al Doilea Război Mondial încoace, Statele Unite au exersat recesiunea o dată la zece ani. Probabil că următoarea va fi anul viitor sau peste doi ani și va afecta sever Germania, iar această problemă trebuie luată foarte în serios.
Un război în Europa, posibil
În zilele noastre, țările nu mai pornesc la război una împotriva alteia; credeți că acest lucru se va schimba?
Între 1815 și 1914 a fost un secol fără nicio confruntare majoră. Dar apoi, în 1914 am văzut că Europa știa cum să se pregătească de război. Există perioade în care nu e niciun război. Dar războiul are răbdare și întotdeauna se întoarce.
Ar fi posibil un război în Europa?
Bineînțeles. De la romani încoace, războiul a fost o constantă a Europei. Un continent cu 52 de state naționale, fiecare cu neîncrederile sale, a reușit pentru o vreme să evite războiul, însă 70 de ani în istoria Europei nu înseamnă mare lucru. Vechile animozități continuă să pândească și pericolul cel mai mare constă în încrederea Europei că a abolit războaiele: e posibil, dar, statistic vorbind, e improbabil să fi reușit acest lucru.
„Nu prevăd o confruntare între Rusia și Turcia“
Cum vedeți concurența dintre Rusia și Turcia, e posibilă în viitor o confruntare pentru influența în Balcani?
Nu prevăd o astfel de confruntare între Rusia și Turcia. Rusia este o putere în declin, în vreme ce Turcia este o putere în ascensiune, dar într-adevăr principala confruntare a Turciei cu Europa va fi, ca întotdeauna, în Balcani. Așa că, dacă Turcia își va continua drumul ascendent, așa cum cred eu, nu ar trebui să ne așteptăm la un război cu Rusia. Conflictul va fi mult mai aproape de România și de aceea alianța despre care am vorbit devine atât de importantă.
„Viitorul economic al României este departe de bătrâna și slăbita Europă“
Țările din estul Europei se tem de așa-numita Europă cu mai multe viteze, care ar putea să le transforme în țări de mâna a doua. Ce s-ar întâmpla cu România în această situație?
Habar nu am ce înseamnă o Europă cu mai multe viteze. Cred că este vorba despre un centru care nu va avea responsabilități asupra periferiei. Nu există mai multe viteze, ci doar state care vor fi membre ale UE: vor fi țările numite membre, dar care nu sunt cu adevărat membre și țările care nu sunt chiar membre. Cred că acest lucru va elibera România de limitele UE în care s-a plasat și că viitorul economic al țării dvs. este departe de bătrâna și slăbita Europă. România are un viitor extraordinar dacă i se permite să-și folosească bine forța de muncă bine pregătită.
Est-europenii, „într-un proces de distanțare de UE“
În acest caz, e posibil ca noile state UE să devină un bloc separat, mai apropiat de Statele Unite decât de Uniunea Europeană?
Statele est-europene se află într-un proces de distanțare de UE. Apoi, alianța care prinde contur între estul Europei și SUA e foarte reală, chiar dacă nu are nume sau birouri atractive.
Nu va lua locul UE, pentru că este în principal o alianță militară, dar bineînțeles ar putea evolua într-o alternativă la UE, totul depinde foarte mult de Uniunea Europeană și propunerile ei de continent cu mai multe viteze, de criticile guvernelor est-europene etc. Deocamdată, alianța militară există.
„Vestul nu are nimic împotriva dominației Rusiei în Crimeea“
Prevedeți un aranjament între Rusia și marile puteri asupra Crimeii?
Rusia nu va renunța la Crimeea, datorită rolului pe care vrea să-l joace în Marea Nea-gră și în Mediterana. Deci Moscova nu o va abandona. Vestul (inclusiv SUA) nu are nimic împotriva dominației Rusiei acolo, iar Europa nu este serios angajată în acest proces. Nu se întrevede nici un aranjament sau, mai exact, situația actuală este rea-litatea deja aranjată.
