» Prefectul Capitalei a fost si el prins in furtuna schimbarii prefectilor, pe care premierul Calin Popescu Tariceanu a declansat-o o data cu iesirea PD-L de la guvernare. Ca intotdeauna, oficial este invocat principiul "mobilitatii functiei". Neoficial, Deaconescu si multi alti prefecti au cazut din cauza toanelor politice.
» Legea functionarilor publici i-a scos pe acestia din jocul politic, dar ii protejeaza mai mult de forma. Specialistii cred ca un principiu menit sa previna coruptia – functionarul public poate fi schimbat periodic din functie, pentru a nu prinde radacini – ii transforma pe prefecti in ceea ce erau inainte: clienti politici aflati la cheremul puterii.
Dupa democrata mioara Mantale, liberalul Catalin Deaconescu este al doilea prefect al Capitalei schimbat in mai putin de un an de premierul Calin Popescu Tariceanu. Desi functia a fost depolitizata prin lege in urma cu doi ani, numirile au fost facute dupa aceleasi criterii. Incepand cu 2006, conform noii legi a functionarilor publici, prefectii sunt asimilati corpului de inalti functionari publici. Totusi, dupa iesirea PD-L de la guvernare in 2007, majoritatea prefectilor schimbati din functie de premier au fost cei numiti din partea PD-L. Foarte putini, printre care si Deaconescu, au fost liberali. Noua lege a fost gandita asa incat inaltii functionari publici, de genul prefectilor, sa fie protejati de jocurile politice, astfel ca acestia nu mai pot fi demisi. In schimb, noua parghie de control politic al Guvernului asupra prefectilor este principiul "mobilitatii functiei". Un prefect poate fi schimbat din functie, retrogradat sau mutat in alta structura administrativa, fara ca legea sa specifice niste criterii dupa care acest principiu poate fi aplicat.
Vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, Eugen Coifan, spune ca "mobilitatea functiei inseamna ca pe un om il poti muta in alta parte unde poate face treaba mai buna. Ce se afla in spatele acestor decizii este greu de spus. Sunt soldat, ma duc unde ma trimite Guvernul. Nu sunt criterii foarte clare". Coifan crede ca prefectii sunt "destul de bine protejati de lege": au la dispozitie masini si locuinte de serviciu, indiferent de zona unde sunt mutati. "Multi au fost suparati ca au fost schimbati de la prefecturi si adusi la Bucuresti, in corpul guvernamental. Acum nu mai vor sa plece. E mai bine ca inspector guvernamental decat ca prefect: aceleasi drepturi, mai putin de munca", arata jumatatea plina a paharului Eugen Coifan.
Elena Iorga, specialista a Institutului de Politici Publice, spune ca principiul "mobilitatii functiei" a fost gandit "ca o masura anticoruptie care se foloseste si in alte tari: dupa doi-trei ani functionarii sunt mutati in alt judet, pentru a nu stabili relatii prea stranse cu mediul de afaceri local". Diferenta fata de legile occidentale este ca "acolo mutarile se fac pe orizontala, pe aceleasi functii. La noi, in dulcele stil clasic romanesc, ele se fac pe verticala, pe functii inferioare", explica Iorga.
Ovidiu Voicu, coordonator de programe la Fundatia Soros, crede ca noua lege a functionarilor publici arata "clasica diferenta dintre forma si fond: prefectii sunt functionari publici de forma, dar pe fond sunt tot clienti politici. Nu ar trebui sa fie schimbati pentru ca nu le mai place de ei, ci pentru un motiv strict legat de competente". Elena Iorga observa si ea ca, in lipsa unui motiv al schimbarii din functie care sa tina de "exercitarea defectuoasa a functiei", nu exista altul decat "rafuiala politica": "Orice decizie de schimbare din functie ar trebui sa fie justificata de neindeplinirea atributiilor care ii revin prin lege". In timpul valului de schimbari de prefecti, premierul Tariceanu nu a invocat niciodata un astfel de motiv, ci doar "mobilitatea functiei". Rezultatul vizibil, observat de Elena Iorga: "dupa iesirea PD-L de la guvernare am avut parte de un val de epurare a prefectilor asa-zis apolitici, dar legati de PD-L, prin retrogradarea lor ca subprefecti".
Prin lege inaltii functionari publici nu sunt protejati de toanele politice decat in masura in care vor sa lupte cu cei care i-au numit in functie, crede Ovidiu Voicu: "Daca cel schimbat accepta si nu vrea sa lupte, legea nu il apara. Totusi, in cazul in care prefectul a fost numit si schimbat de acelasi guvern, este putin probabil ca el sa-l dea in judecata, pentru ca are legaturi de afaceri sau de prietenie cu partidul respectiv".
SCHIMBARI
Catalin Deaconescu este al 15-lea prefect schimbat din functie de premierul Tariceanu, fara alta motivatie decat principiul "mobilitatii functiei". Din 2007 au fost retrogradati din functie Ion Carstoiu (Arges), Aurelian Leonard Danu (Brasov), Cristian Vladu (Hunedoara), Nicolae Giugea (Dolj), Marinica Cazacu (Ialomita), Ionel Izina (Teleorman), Mioara Mantale (Bucuresti), Cristian Roman (Botosani), Marius Balu (Mehedinti), Ioan Zaharia (Vaslui), Ion Oprea (Vrancea), Orest Onofrei (Suceava), Ion Ariton (Sibiu) si Alin Tise (Cluj).
In Parlament exista un proiect de lege care ar urma sa le ia prefectilor aproape toate atributiile si sa le treaca in subordinea presedintilor de Consilii Judetene.
