În raportul întocmit de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), care va întocmi proiectul de regionalizare administrativă în colaborare cu Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei, se conturează, ca o primă concluzie, formarea în sud-est a Regiunii „Dunărea de Jos”.
Aceasta va fi formată din cele 6 judeţe care în prezent compun Regiunea de Dezvoltare Sud – Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. CONREG a dat publicităţii raportul „Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”, realizat sub coordonarea profesorului Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti. În raport se arată că „alegerea variantei de regionalizare adecvată sistemului administrativ al ţării se face în funcţie de patru premise legate de problemele majore care trebuie rezolvate prin noua reformă administrativ-teritorială, sub aspectul disparităţilor şi coeziunii teritoriale, grupările teritoriale de similitudine social-economică şi culturală, cunoaşterea fluxurilor majore care structurează configuraţiile regionale şi cerinţele recunoscute la nivel european pentru o proiectare eficientă a regiunilor de rang 2 (NUTS 2) cu statut administrativ”.
Un argument: „migraţia pe durata vieţii“
Una dintre evoluţiile luate în calcul pentru conturarea regiunilor funcţionale este configuraţia fluxurilor de migraţie interjudeţeană, pe teritoriul actualelor regiuni de dezvoltare: „principalul argument clar, oferit pentru ideea că regiunile de dezvoltare au un potenţial foarte mare de unitate funcţională este dat de harta fluxurilor de migraţie între locul de naştere şi cel de domiciliu («migraţie pe durata vieţii»). Importanţa acestei cartografieri rezidă în faptul că fluxurile respective sunt semnificative pentru pieţele regionale ale forţei de muncă, dar şi pentru grupările de judeţe între care există legături sociale puternice prin fluxuri multiple de circulaţie a populaţiei. (…) O regiune este cu un potenţial de funcţionalitate cu atât mai mare cu cât judeţele care o compun sunt legate prin mai multe fluxuri importante (de rang 1 şi 2, în special) şi cu cât numărul fluxurilor care pleacă din regiunea de referinţă în afara ei este mai mic”. În raport e respinsă controversa legată de faptul că actuala Regiune de Dezvoltare Sud-Est ar fi nefuncţională: „Mult-discutata regiune Sud-Est este departe de a fi nefuncţională. Legăturile tari care o structurează sunt pe reţeaua Vrancea-Galaţi-Brăila şi Tulcea-Constanţa”, se arată în raport.
Migraţia forţei de muncă în sud-est
În analiza lor, membrii CONREG, au luat în calcul fluxurile de migraţie interjudeţeană a forţei de muncă din 2002 şi din perioada 2006-2008. În ceea ce priveşte migraţia forţei de muncă din sud-est, sunt conturate două „flancuri” puternice, „Constanţa-Tulcea” şi „Galaţi-Brăila-Vrancea”, dar sunt luate în calcul şi fluxurile de migraţiune de importanţă secundară. „O primă imagine a conexiunilor interjudeţene principale poate fi dată de fluxurile de rang 1. Reţele tari de comunicare inter-regională sunt între Brăila şi Galaţi, în ambele sensuri, şi Constanţa-Tulcea, tot cu dublu sens. La nucleul Brăila-Galaţi se adaugă, tot pe flux de maxim volum, şi plecările de la Vrancea la Galaţi. Pe reţea de rangul doi de intensitate se leagă şi Tulcea şi Galaţi, prin plecările tulcenilor la Galaţi. Dacă extindem vizualizarea la date mai noi, pentru perioada 2006-2008, vom constata că legăturile dintre judeţe din regiuni istorice diferite s-au multiplicat: apare un flux semnificativ şi de la Galaţi la Constanţa şi un altul de la Brăila la Constanţa”, se arată în raportul CONREG.
În analiză este respinsă formarea regiunii istorice Dobrogea. Iată care este argumentaţia acestei concluzii: „Contrar imaginii publice care vede în Regiunea Dunărea de Jos (Sud-Est) una dintre cele mai eterogene arii, analiza statistică întreprinsă în tabelele din anexa tehnică indică un profil consistent al acesteia. Faptul că o localitate se află în regiunea respectivă suportă o influenţă specifică asupra dezvoltării locale, independent de cea judeţeană. Principalul factor de eterogenitate în Dobrogea sau, în varianta extinsă la Regiunea Dunărea de Jos (Sud-Est) este decalajul de dezvoltare dintre Constanţa şi Tulcea. Scenariile de decupaj teritorial care vizează o regiune de excepţie formată numai din Constanţa şi Tulcea nu pot fi susţinute cu argumente ştiinţifice. Simpla unitate culturală dintre cele două judeţe dobrogene nu este suficientă pentru a genera efecte de dezvoltare locală semnificative. Extinderea regională cu includerea altor patru judeţe apropiate duce la conformarea regiunii pe o arie culturală – cea a Dunării de Jos – care are un impact semnificativ asupra dezvoltării locale”, se spune în raportul CONREG.
Concurenţă pentru centrul regional
Când vine vorba de conturarea centrelor regionale, respectiv a capitalelor viitoarelor regiuni, în Regiunea Sud – Est se conturează ca centru regional nucleul Galaţi-Brăila: „Centrele regionale majore rezultă, de asemenea, din aceeaşi configuraţie a fluxurilor: Timiş pentru Vest, Cluj pentru Nord-Vest, Braşov pentru Centru, Iaşi pentru Nord-Est, Galaţi-Brăila pentru Sud-Est, Dolj pentru Sud-Vest.
Pentru regiunea Sud, centrul evident este Bucureşti“, se spune în raport. Chiar dacă la stabilirea centrului regional, a capitalei regiunii, este înclinată balanţa în favoarea nucleului Galaţi-Brăila, asta nu înseamnă că aceasta va fi şi decizia finală. În raport este analizată şi „distribuţia sărăciei“ din actualele regiuni de dezvoltare.
Pe „harta sărăciei“, judeţul Constanţa este cel mai prosper din Regiunea Sud – Est, urmat, pe locul doi, de nucleul Galaţi – Brăila, după care urmează judeţele învecinate, Vrancea, Buzău şi Tulcea.
Şi alte statistici, neprecizate în raportul CONREG, arată că oraşul Constanţa apare ca principalul contributor la PIB-ul regiunii.
Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2011, PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a fost de 61,55 miliarde de lei, iar contribuţiile celor şase judeţe la formarea PIB-ului regional au fost următoarele: judeţul Constanţa cu 20,2 miliarde lei, urmat de judeţul Galaţi cu un aport de 10,8 miliarde, după care urmează în ordine judeţele Buzău (9,1 miliarde), Brăila (8,1 miliarde) Vrancea (5,9 miliarde) şi Tulcea (4,7 miliarde).
Cum se observă, Constanţa este într-un uşor avantaj faţă de nucleul Galaţi-Brăila. Aşa că la stabilirea centrului regional va fi luată o decizie politică, în favoarea uneia din cele două variante.
