-1 C
București
marți, 19 noiembrie 2024
AcasăSpecialPlanul Juncker ar putea creşte PIB-ul României cu 0,95%

Planul Juncker ar putea creşte PIB-ul României cu 0,95%

România nu se numără printre cele 25 de state membre ale UE care au -aprobate proiecte ce urmează să fie finanţate din sumele cuprinse în Planul Juncker, deşi ţara noastră se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte infrastructura, educaţia şi sănătatea.

Conform ultimelor date postate pe site-ul Comisiei Europene, doar România, Malta şi Cipru nu se regăsesc pe lista ţărilor ce urmează să beneficieze de fondurile din acest plan de investiţii. Până în prezent, au fost aprobate 57 de proiecte inovative şi de infrastructură, care urmează să beneficieze de 7,8 miliarde de euro din acest fond şi 165 de proiecte destinate IMM-urilor, care ar primi 3,4 miliarde de euro.

„Sunt peste 220 de operaţiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de ştiut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor şi investiţiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ţinta totală asumată în cadrul planului”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, într-un mesaj transmis ieri la conferinţa de presă organizată de Institutul European din România (IER).

În cadrul conferinţei au fost prezentate rezultatele studiului „Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti”, care arată că planul Juncker ar putea creşte produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, şi cu 4,75 puncte în cea optimistă. Iar ţara noastră are nevoie de resursele puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul UE. România ocupă ultimul loc în UE la calitatea infrastructurii, sănătate şi educaţie primară, educaţie superioară şi formare profesională şi penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor şi inovare.

Este vreun proiect din România care urmează să fie înregistrat pe noul portal ce include proiectele aprobate care vor fi finanţate prin FEIS? „Comisia Europeană a primit un număr de proiecte de la autorităţile române, care vor fi publicate pe portalul European Investment Project. Portalul va fi accesibil în următoarele săptămâni după ce vom primi un număr apreciabil de proiecte. Este important să reamintim faptul că executivul comunitar nu este implicat în selecţia proiectelor care urmează să fie finanţate prin intermediul FEIS. Statele membre trimit poiectele direct Bancii Europene de Investiţii, iar apoi Comitetul independent FEIS selectează proiectele”, a declarat, pentru „România liberă“, Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Afaceri Economice şi Financiare.

Aceasta a răspuns la o altă întrebare adresată de „România liberă“: De ce nici un proiect din România nu a fost încă aprobat? „Este nevoie de timp pentru a dezvolta proiecte viabile. Am lansat portalul  European Investment Advisory Hub în septembrie anul trecut pentru a acorda sprijin tehnic şi administrativ statelor membre. Recomandăm mediului de afaceri din România să profite de aceste servicii. Toate proiectele trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de regulamentul FEIS”, a precizat  Annika Breidthardt.

Despre Planul Juncker

Reamintim faptul că, în urmă cu doi ani ţara noastră a transmis Comisiei Europene o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, care urmau să fie finanţate cu ajutorul mecanismului iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus de România este 7,5 miliarde de euro, bani necesari pentru construcţia autostrăzii Iaşi – Borş. Lista mai includea şi proiectul autostrăzii Constanţa – Nădlac, cu o valoare totală de 6,2 miliarde de euro, construcţia căii ferate Vişcani (judeţul Suceava) – Giurgiu, care necesită 2,8 miliarde de euro, dar şi linia de metrou 7 Bragadiru – Voluntari, a cărei valoare totală este 3,1 miliarde de euro.

Astfel, Comisia Europeană a primit în 2014 circa 2.000 de propuneri de proiecte de la toate statele membre, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul României. Dacă cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre necesită investiţii de circa 500 de miliarde de euro, cele transmise de România însumând 62,5 miliarde de euro.

Planul de investiţii al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investiţiilor, cu 15% în anul 2014 faţă de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investiţiilor private. În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiţii de până la 315 miliarde euro din surse publice şi private, pe baza garanţiei UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică şi la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investiţiilor în economia reală. Planul de investiţii este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional.  

Cele mai citite

România-Cipru 4-1. Naționala va fi în urna a doua valorică pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2026

România a încheiat cu o victorie campania excelentă din Nations League. Tricolorii s-au impus cu scorul de 4-1 împotriva reprezentativei din Cipru, pe Arena...
Ultima oră
Pe aceeași temă