-0.2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăSpecialPizza cu piele de porc, aromă de fum și alte bazaconii

Pizza cu piele de porc, aromă de fum și alte bazaconii

Pizza este probabil cel mai răspândit aliment fast-food cel puțin în Europa și America de Nord, fiind vândută în stare de conservare (refrigerată sau congelată pentru coacere acasă) ori în stare coaptă (proaspătă sau rece), fie în bucăți întregi, fie în porții. Este un aliment relativ uscat, deci nu pune probleme speciale de păstrare.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 16 tipuri de pizza congelată, în vederea realizării unui studiu privind calitatea acestora. 81% din sortimentele de pizza analizate sunt importate din țări ca Germania, Franța și Polonia!

Principalul component al pizzei este blatul, preparat prin coacere din aluat de pâine. La 94% din sortimentele de pizza analizate nu se menționează tipul de făină folosită la realizarea blatului. Ingredientele pentru umplutură (toppingul) conțin câteva elemente „standard“, folosite la variantele tradiționale, respectiv: roșii (suc, pulpă zdrobită, felii de roșii proaspete, felii de roşii uscate), ulei (de măsline, de rapiță, de floarea soarelui etc.), brânză (pentru pizza napolitană originală se folosea la început numai mo-zzarella din lapte de bivoliță, treptat au fost folosite tot mai multe sortimente de brânzeturi diverse, de regulă brânzeturi cu pastă fermă, grase) și condimente.

Dacă în anii 1940 nu se folosea carnea la prepararea pizzei, astăzi carnea se folosește larg, în variate moduri, îndeosebi mezeluri (speciale pentru pizza); se folosește, de asemenea, carne de specii din cele mai diferite: pasăre, vită, porc, vânat, reptile ș.a. Peștele (mai ales hamsia) s-a folosit încă de mult ca ingredient, mai târziu s-a răspândit folosirea ciupercilor (crude sau conservate); mai recent, chiar și ouăle s-au adăugat pe lista ingredientelor pentru pizza, deși locul lor este notoriu în alte preparate înrudite. Fructele de mare fac deliciul amatorilor de ingrediente acvatice. 

O gamă largă de vegetale (ceapă, usturoi, verdețuri, vinete, do-vlecei, dar și ananas etc.) se adaugă constant la lista ingredientelor pentru pizza. La acestea se adaugă o listă consistentă de sosuri fie de utilizare mai largă, fie specializate strict pentru pizza. 

În afară de ingredientele menţio-nate mai sus, în sortimentele de pizza analizate s-au identificat: brânză Edam, brânză Maasdam, brânză mozzarella, carne de vită fiartă, jambon fiert, salam cala-brez, salam afumat de porc, salam Pepperoni, şuncă de porc aburită, aromă, untură de porc, proteine vegetale hidrolizate, caramel,  dextroză, maltodextrine, suc de lămâie,  sirop de glucoză, amidon de grâu, amidon din cartofi, amidonuri modificate, griș de grâu dur, extract din malţ de orz, extract de rozmarin, gluten de grâu, făină de grâu pregelatinizată, fibre de grâu, păstârnac, dovlecel, ceapă prajită, ceapă la grătar marinată, oţet din alcool, lapte praf integral, zer dulce praf, făină de malţ prăjită, maia de grâu uscată. 

Analiza informațiilor nutriționale

Obiectul analizei acestei secțiuni l-au constituit substanțele cu rol energetic, adică lipidele, glucidele și proteinele, dar și conținutul de sare din acest preparat congelat.

Valoarea energetică ce se obține prin metabolizarea unei pizza va-riază între 633 kcal și 1.037 kcal. Conform datelor furnizate de Socie-tatea de Nutriție din România, un copil cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani are nevoie zilnic de 2.490 kcal. În situația în care ar consuma o pizza, ar asimila aproape jumătate din necesarul de energie pentru o zi, fapt ce poate duce la depășirea cu mult a necesarului de calorii pentru o zi, având în vedere și aportul energetic de la celelalte mese din timpul zilei. Asta în condiţiile în care 1 din 25 de copii din România are colesterolul ridicat, faţă de media europeană unde numai 1 din 200 de copii are valoa-rea colesterolului ridicat. Totodată, în România, unul din doi copii are probleme cu greutatea, fiind supraponderal sau obez, principala cauză fiind alimentaţia nesănătoasă. 

Conținutul de carbohidrați per pizza variază între 43 grame și 112,2 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 12,07 și 22,44 grame.
Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 0,86 grame și 1,33 grame. O porție de pizza, adică 150 de grame, conține până la 2,3 grame de sare!

Greutatea netă a unei pizza variază între 300 grame și 440 grame. Deci, dacă consumăm o pizza putem asimila între 3,35 grame sare și 5,85 grame sare. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. 

Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare.

Cantitatea de lipide per pizza variază între 20,7 grame și 49,4 grame, iar conținutul de acizi grași saturați dintr-o pizza variază între 5,85 grame și 17 grame. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
Cantitatea de proteine per pi-zza variază între 19,4 grame și 38 grame.

În concluzie, pizza este un produs hipercaloric și hipersodic!

În cele 16 sortimente de pizza analizate s-au identificat următoarele categorii de substanţe chimice şi aditivi alimentari.

– 44% conțin fosfaţi (difosfaţi, trifosfaţi şi polifosfaţi);
– 44% conțin ascorbat de sodiu;
– 38% conțin acid ascorbic;
– 25% din sortimentele de pizza analizate conțin eritorbat de sodiu;
– 13% conțin coşenilă;
– 13% din sortimentele de pizza analizate conțin sorbat de potasiu.

„În contrast cu publicitarea susținută făcută pizzei în mijloa-cele de comunicare în masă și pe alte căi, cercetări serioase, repetate periodic, rămân la concluzia că pizza – unul din cele mai populare alimente nu este sănătos: făina albă din blat, brânza, ketchup-ul, mezelurile, tomatele (obținute prin agricultură hidroponică etc.), margarina și alte componente sunt dăunătoare pentru buna funcționare a organismului, pizza rămânând o combinație de carbohidrați și de grăsimi pro-cesate“, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București. 

Publicitatea excesivă nu face decât să sporească numărul su-ferinzilor: hipertensivi, diabetici, obezi. „Blatul pizzei de restaurant sau al celei cumpărate de la supermarket este realizat din făină albă (care are un comportament mai bun la prelucrare, dar este mult mai săracă și foarte dăunătoare pentru sănătate). 

Blatul pizzei de restaurant rareori se prepară în local, cel mai adesea se cumpără din comerț, la restaurant realizându-se doar toppingul și coacerea. Ingredientele de toping ale pizzei cumpărate sau consumate la restaurant sunt alese după principiul economicității, care presupune concluzii îngrijorătoare pentru consumator“, a menţionat specia-listul.  

Se poate face pizza sănătoasă acasă?

Răspunsul este afirmativ. Cu câteva condiții: să avem minime posibilități pentru prepararea hranei – o bucătărie, un cuptor, un frigider, câteva ustensile, voință și minime abilități practice absolut necesare.

O primă etapă presupune informarea, mult facilitată de mulțimea informațiilor (pe Internet, de exemplu). Mai trebuie învățate câteva lucruri despre achiziția materiilor prime sigure, neviciate, adică recunoașterea semnelor de nesiguranță, înțelegerea informațiilor de pe etichete, cunoașterea câtorva cerințe de păstrare și folosire a materiilor prime alimentare și a alimentelor. Pentru că toate produsele alimentare industriale conțin mari cantități de aditivi, putem prepara unele din acestea: dacă nu avem cum prepara singuri făina, vom merge în magazin să cumpărăm făină integrală, dar un suc de roșii adevărat putem prepara din roșii proaspete. La fel procedăm cu celelalte ingrediente: nu putem prepara uleiul pe care îl dorim, dar o brânză adevărată putem alege, și tot de noi depinde achiționarea de fructe și legume proaspete (dacă nu am știut, putem afla și reține că legumele și fructele proaspete aduse din alte țări sunt aproape fără excepție tratate chimic sau radiologic să reziste mai mult timp) și sunt transportate la frig (prilej cu care își pierd mare parte din caracteristicile valoroase – dulceața, aroma, gustul etc.). Conținutul de sare, care este totdeauna mare în alimentele realizate industrial, pentru a le spori conservabilitatea, poate fi administrat limitat la gustul nostru ori la rigorile pe care trebuie să le  respectăm când avem o afecțiune a sănătății care ne prescrie consumul de sare. De asemenea, conținutul de zahăr (trebuie știut că aproape nu există produs alimentar din oferta contemporană care să nu aibă zahăr adăugat) poate fi bine controlat când preparăm pizza în casă.

În privința rețetelor, chiar nu ne facem vreo grijă: sunt mulțime de rețete peste tot. La o primă încercare se poate folosi ca blat chiar pâine înmuiată puțin în lapte, peste care se adaugă topingul. Primul succes va da curajul necesar pentru încercările viitoare. Avantajul imediat vizibil al unui produs proaspăt preparat, din ingrediente sigure, gustos, va chema încercările viitoare.

„În România, găsim pizza pe toate drumurile, dar acest fel de mâncare este în fapt o bucată mare de pâine «cu de toate». Tocmai de aceea acest fel de mâncare este asociat cu mâncarea nesănătoasă, pentru că noi îl facem să fie nesănătos. Timpul, sau mai precis lipsa lui, ne duce către a mânca pe fugă și a face aproape totul pe fugă, dar mâncarea fast-food poate fi și sănătoasă, dacă vom combina corect alimentele și vom vedea în ele nutrienții. 
 
Pizza nu înseamnă nici pe departe ceea ce mâncăm noi în restaurante sau din cutie. Pizza poate fi un fel de mâncare sănătos, dacă folosim ingredientele potrivite și înțelegem că fiecare fel de mâncare are istoria lui. Este important să știm ceea ce mâncăm pentru că altfel ne trezim cumpărând «boala la cutie» în loc de hrană și nutrienți. Citiți eticheta produselor pe care le consumați“, a arătat dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate“, membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică“, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață“ (ELMO).

„Pizza congelată realizată în sistem industrial, în cele mai multe situații, nu mai are nimic în comun cu pizza tradițională. La pizza industrială, compoziţia blatului diferă de cea a pizzei tradiţionale (făină integrală, apă, drojdie, ulei de măsline şi sare), iar aceasta preia şi încărcătura chimică a ingredientelor folosite pe post de topping. Pizza industrială este un produs hipercaloric cu un conținut ridicat de acizi grași saturați, carbohidrați, sare şi aditivi alimentari. Acest produs trebuie consumat cu moderație de către adulți și ocazional de către copii. Analizaţi cu atenţie ingredientele, nu vă lăsaţi înşelaţi de denumirile cu elemente de tradiţionalitate, gen coaptă pe piatră sau pre-coaptă la cuptor cu lemne! Din păcate, acest produs, din cauza notorietății de care se bucură şi a accesibilității date de preț, este achiziţionat de către unii părinţi şi oferit, în mod constant, spre consum copiilor. Acest obicei se datorează faptului că acei părinţi nu au cunoştinţe elementare de nutriţie care să-i ajute să facă alegeri în cunostinţă de cauză pentru copiii lor.“ conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
 

SOLUȚIE. 26 de ani în apărarea consumatorilor

Asociația Pro Consumatori (APC) este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată la data de 28 februarie 1990. APC este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici și instituțiile statului.

26 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.

26 de ani în care APC  a contribuit la consolidarea mișcării consumatoriste din România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor,  prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.

26 de ani în care APC  s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale,  o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică. 

63% din sortimentele de pizza analizate conțin nitrit de sodiu.

94% din sortimentele de pizza analizate nu menționează tipul de făină folosită la realizarea blatului.

81% sunt importate din țări ca Germania, Franța și Polonia.

150 de grame de pizza conțin până la 2,3 grame de sare.

81% din sortimentele de pizza analizate nu au menţionat separat compoziția blatului și a toppingului.

13% conţin glutamat monosodic.

Cele mai citite

Emma Răducanu duce Marea Britanie în semifinalele Billie Jean King Cup

Marea Britanie a reușit să se califice în semifinalele Billie Jean King Cup, competiția feminină de tenis pe echipe, după o serie de victorii...

România, printre ultimele țări din lume la finanțarea educației: Alocare mai mică decât Uganda și Paraguay

Guvernul României a alocat în 2023 doar 3,3% din PIB pentru educație, conform unui raport UNESCO România se află pe locul 123 din 171 de...

Firmele mici, obligate să implementeze SAF-T de la 1 ianuarie. Fără softuri, nu se poate

Pentru companiile mici, aceste softuri reprezintă un demers care presupune costuri suplimentare Începând cu 1 ianuarie 2025, firmele mici din România vor fi obligate să...
Ultima oră
Pe aceeași temă