Nu este exclusă şi o eroare de pilotaj în cazul accidentului de avion din Munţii Apuseni, ne-a explicat un fost pilot militar. “Acel tip de avion dispunea de un indicator mecanic pentru jamba faţă (un popic montat pe botul aparatului – n.r.). Rolul său este de a îngheţa primul, înainte ca cristalele să se depună pe parbriz sau pe comenzi, când apare fenomenul de givraj”, a arătat specialistul, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Într-o astfel de situaţie, în cazul aeronavelor de mici dimensiuni, se recomandă întoarcerea urgentă din drum şi ocolirea zonei cu probleme.
“Nu înţeleg de ce nu s-a întâmplat acest lucru”, este nelămurirea pilotului. Colegul de breaslă al lui Adrian Iovan nu înţelege nici de ce acesta a decis să coboare pentru a scăpa de gheaţă, având în vedere că se afla într-o zonă muntoasă. De altfel, chiar şi într-un ghid pentru aviatorii amatori se solicită atenţie la relief, în astfel de situaţii. “Dacă sesizaţi fenomenul de givraj, puteţi ori să coborâţi la o altitudine cu aer mai cald, peste nivelul de îngheţ, ori să urcaţi peste baza norilor, într-o zonă cu aer mai rece. În situaţia în care coborâţi, luaţi în considerare relieful de dedesubt”, se arată pe site-ul cuochiipecer.com
Tocmai de aceea, pilotul militar consultat de RL consideră că, de fapt, Adrian Iovan ar fi luat o decizie greşită. “El nu a încercat să aterizeze forţat, ci pur şi simplu s-a prăbuşit. După cum arătau pomii din zonă, aparatul avea peste 300 de kilometri la oră”, a menţionat specialistul.
Elicopterele de salvare nu au putut zbura
Companiile de telefonie mobilă şi instituţiile statului ce ar fi putut interveni pentru găsirea rapidă a răniţilor şi-au apărat poziţia în mai multe comunicate de presă. Vodafone, Orange şi Cosmote au răspuns că reţelele au funcţionat optim în zona accidentului, ceea ce a permis utilizarea serviciilor de telefonie mobilă la faţa locului şi efectuarea localizării în momentul apelului la 112.
Ministerul Apărării Naţionale a precizat că, iniţial, pentru căutarea victimelor “s-a dispus pregătirea elicopterelor IAR 330 M, echipate cu kit MEDEVAC, de la Câmpia Turzii şi Gearmata”, dar misiunea a fost abandonată “din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, ceaţă densă şi condiţii de givraj”. “Executarea unei misiuni în condiţii meteo nefavorabile pune în pericol securitatea personalului şi a aeronavei”, arată MApN. Mai mult, reprezentanţii ministerului susţin că, din momentul când a dispărut de pe radar, aeronava nu a mai transmis nici un semnal.
Greşeală de manual
Unele voci afirmă însă că, de fapt, doctorii ar fi putut fi găsiţi mai repede dacă autorităţile ar fi fost mai competente. Un raport guvernamental afirmă că s-a încercat obţinerea coordonatelor de localizare de la unul dintre medici, dar acestea nu au putut fi “exploatate. Pilotul Daniel Matei afirmă că, de fapt, salvatorii nu au ştiut ce să facă cu acele date. “Telefoanele afişează coordonatele GPS de tip grade cu zecimale (gen: 45.456722). (….) Problema este că, totuşi, cele mai utilizate sisteme de afişare a coordonatelor sunt cele tip grade+minute+secunde (gen N440 57”50”)“, afirmă pilotul Daniel Matei, pentru publicaţia Aviaţia.
Acesta susţine că nici autorităţile, nici echipele de căutare nu au fost în stare să convertească gradele cu zecimale în coordonate în format clasic, grade şi minute. “Pentru că ei au primit coordonatele exprimate ca grade cu zecimale, habar n-au avut ce să facă cu ele. Au avut poziţia în faţă, pe hârtie, şi nu au ştiut să o citească”, acuză Daniel Matei.
Acesta mai susţine că, pentru cineva angrenat în astfel de operaţiuni, lipsa elementară de cunoştinţe nu are nici o scuză.
