Teama că economia globală ar putea aluneca înapoi în recesiune a indus panica pe piaţa globală joi, generând o serie de probleme economice şi financiare care s-au angrenat într-un cerc vicios aproape imposibil de controlat de autorităţile de pe mapamond, scrie Washnigton Post.
Pe ambele maluri ale Atlanticului semnele vitale ale economiei se deteriorează văzând cu ochii. Creşterea economică a Statelor Unite stagnează, iar criza financiară din Europa ameninţă să lovească puternic Spania şi Italia, două dintre cele mai mari economii ale continentului.
Principala îngrijorare a investitorilor este că cele mai importante instituţii de guvernare din lume – îngreunate de datorii şi puternic afectate de ultimul colaps economic – nu vor avea resursele necesare să menţină sub control valul imminent de criză.
În Europa, dinamica datoriilor ia amploare şi generează noi riscuri pentru Statele Unite, în timp ce posibilitatea unei noi recesiuni economice a Statelor Unite sporeşte gravitatea crizei financiare europene. Pericolele devin tot mai ameninţătoare în contextul în care China şi ale puteri economice emergente încearcă să îşi tempereze economia pentru a combate inflaţia, ceea ce distruge practice unul dintre principalii piloni de susţinere a creşterii globale.
Valoarea activelor cu grad ridicat de risc a scăzut abrupt. Acţiunile Statelor Unite au înregistrat o scădere de 4,8 puncte procentuale, potrivit indicelui Standard and Poor’s 500, acţiunile companiilor petroliere s-au ieftinit, iar datoriile statelor afectate – cum ar fi Spania şi Italia au crescut. Atât preţurile cât şi obligaţiunile emise de statul american au ajuns la cote ridicate. Dobânda pe care guvernul SUA o plăteşte pentru a împrumuta bani a scăzut la de la 3,2% în luna precedentă la 2,4%.
Investitorii plătesc ca guvernul SUA să le ia banii
Pe fondul acestor temeri, investitorii au ajuns să plătească guvernul SUA să le ia banii. Dobânzile obligaţiunilor emise de Trezorerie – care sunt imune la nivelul inflaţiei – au coborât la un nivel negative.
În contextul volatilităţii crescute a pieţelor financiare, Banca newyorkeză Mellon a anunţat că depozitele care depăşesc 50 milioane de dolari vor fi taxate cu 0,13%. Marile instituţii au evitat pieţele creditelor pe termen scurt, unde în mod normal îşi virează fondurile şi le-au direcţionat spre conturi bancare – o practică pe care băncile încearcă să o descurajeze, pentru că deja au un numar mare de depozite pe care le pot da cu dobândă şi încă să mai înregistreze profit.
Liderii bancari internaţionali au luat o serie de măsuri pentru ca răspuns la turbulenţele înregistrate pe pieţele financiare. Banca Centrală Europeană a decis joi să reia achiziţionarea obligaţiunilor emise de statele europene pe care le-au scos la vânzare investitorii din piaţă, pentru a susţine Irlanda şi Portugalia, state grav îndatorate. Banca Japoniei a intervenit pentru a preveni o creştere a yenului atât de mare încât ar submina o economie deja slăbită a Japoniei, iar miercuri, Banca Naţională a Elveţiei a luat o măsură similar, încercând să estompeze creşterea francului elveţian, considerat a fi un refugiu internaţional în vremuri de pericol economic.
Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 6%
Indicele BET, indicele care prezintă evoluţia celor mai lichide 10 companii listate la Bucureşti, a pierdut în primele ore detranzacţionare de vineri 5,65%, iar indicele BET-C a căzut cu 6,17%.
La rândul lor, indicele Dax de la Frankfurt şi FTSE 100 de la Londra au avut cea mai slabă cotaţie din acest an, înregistrând la închidere o scădere de 3,5%, situaţie care reflectă temerile investitorilor legate de o contaminare a Italiei şi Spaniei în criza datoriilor suverane.
Acţiunile s-au ieftinit pe pieţele din Asia în dimineaţa zilei de vineri. Indicele japonez Nikkei a scăzut cu 3,4% la deschiderea burselor, iar bursele din Hong Kong, Sydney şi Taiwan au înregistrat pierderi de peste 4%.
