Procurorii PICCJ cer arestarea preventivă a celor 10 persoane reţinute în cazul Petrom Service, între care Liviu Luca şi Sorin Ovidiu Vîntu, argumentele fiind valoarea extrem de ridicată a prejudiciului, numărul persoanelor prejudiciate şi abilitatea acuzaţilor de a îngreuna tragerea la răspundere, relatează Mediafax.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au reţinut în acest dosar pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Şupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu şi Ioan Bohâlţeanu, pentru 24 de ore, acuzaţiile fiind de delapidare, complicitate la delapidare şi spălare a banilor.
Procutrorii au mai dispus faţă de Rino Graziano Raicovich, cercetat în acelaşi dosar, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.
Pentru cei zece reţinuţi, procurorii cer arestarea preventivă pentru 29 de zile, propunerea fiind înaintată instanţei Tribunalului Bucureşti.
Propunerea de arestare preventivă a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea Petromservice SA în insolvenţă şi existenţa unor datorii bugetare de aproximativ 100 de milioane de euro, împrejurări ce conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare, au stabilit procurorii PICCJ.
De asemenea, numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, prin faptele inculpaţilor, aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi 7.000 de acţionari persoane fizice, cu o condiţie materială modestă, la care se adaugă sursele limitate de informaţii pentru acestea şi faptul că nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză constituie motive temeinice, care probează gravitatea faptelor şi justifică luarea măsurii arestare preventive.
Procurorii îşi motivează propunerea de arestare preventivă şi pe argumentul legat de reacţia publică, în raport cu acuzaţiile grave legate de prejudicierea patrimoniului a zeci de mii de persoane şi bugetul consolidat al statului.
„Aceste acuzaţii dovedesc vătămarea climatului social şi impun cu necesitate un răspuns ferm al autorităţii judiciare. Aceasta, deoarece lăsarea în libertate inculpaţilor poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că veniturile lor nu mai pot fi protejate, urmare unor fapte de acelaşi gen”, mai arată procurorii în propunerea de arestare preventivă a celor zece acuzaţi.
Pe de altă parte, infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, mai susţin anchetatorii.
În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.
„Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare. Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate”, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă a persoanelor reţinute în dosarul Petrom Service.
Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a Petrom Service a dus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.
Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petrom Service a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile – aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare – pentru recuperarea prejudiciului.
