O cutie cu lichid care promite mai multă energie conţine 10 linguriţe de zahăr, 160 mg cofeină, 2 grame taurină și 230 kcal.
APC a achiziționat 41 de băuturi energizante, care prin formă şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei tinerilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor analizate sunt următoarele: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, zaharoză, zahăr caramelizat, dextroză, maltodextrină, șofranaș, nicotinamidă, concentrat de morcov, extract de ginseng, glucoză, sirop de glucoză fructoză, inositol, seminţe/extract de guarană (conţine cofeină), suc de lime, suc de portocale, suc de lămâie, suc concentrat de pere, caroteni, tartrat de L-carnitină, clorură de sodiu, D-glucuronolactona taurina, cofeină, vitamine (A, C, E, B3, B5, B6, B12), acid citric, citraţi de sodiu, riboflavine, carbonaţi de sodiu, carbonaţi de magneziu, albastru briliant FCF, citrat trisodic, caramel simplu, acesulfam K, aspartam, ciclamaţi, sucraloză, zaharină, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid ascorbic, acid lactic, acid malic, fosfaţi de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, antocianine, gumă xantan, gumă caruba, gumă arabică, acid fosforic, citrat de magneziu, galben de chinolină, beta apo 8 carotenal, acetat izobutirat de zaharoză, esteri glicerici ai răşinilor din lemn, alginat de propilenglicol, pectine şi arome.
În cele 41 de produse analizate s-au identificat 31 de aditivi alimentari!
Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC România au formulat următoarele concluzii:
– 95% din produsele analizate conțin acid citric; acesta poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților.
– 63% din produsele analizate conţin citraţi de sodiu.
– 61% din produsele analizate conţin caramel cu sulfit de amoniu (caramel amoniacal), care este susceptibil de declanșarea unor alergii şi distruge
Vitamina B6 din organism.
– 45% din produsele analizate conțin conservanţi artificiali (sorbat de potasiu şi benzoat de sodiu); marii procesatori de băuturi răcoritoare din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
– 24% din produsele analizate conţin acesulfam K, un îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală.
– 20% din produsele analizate conţin aspartam, un îndulcitor artificial care poate provoca reacţii alergice, spasme musculare, palpitaţii cardiace şi pierderea memoriei.
– 12% din produsele analizate conţin citrat trisodic, un regulator de aciditate care poate provoca probleme la nivelul muşchilor (spasme şi contracţii necontrolate şi dureroase) şi probleme la nivel digestiv (diaree).
Îndulcitorii artificiali pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.
Aditiv neautorizat în SUA
– 14% din produsele analizate conţin carbonaţi de sodiu, respectiv carbonaţi de magneziu;
– 10% din băuturile analizate conţin albastru briliant FCF. Acestea pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen.
– 10% din băuturile analizate conţin ciclamaţi, un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul; acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.
– 5% din produsele analizate conţin sucraloză. E 955, un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decât zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului. În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv.
– 5% din produsele analizate conţin zaharină, un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul.
– 5% din produsele analizate conţin acid fosforic, un acidifiant care cauzează pierderea calciului din oase, iar în timp duce la instalarea afecţiunii medicale cunoscută sub denumirea de osteoporoză.
– 5% din produsele analizate conţin alginat de propilenglicol. E405 este un agent de îngroşare care poate provoca reacţii alergice.
Băuturile energizante cu zahăr sau îndulcitori sunt realizate dintwr-un amestec de apă, dioxid de carbon, arome artificiale și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul
unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții
în nutriție și medicii atrag atenţia asupra afecţiunilor medicale generate de consumul pe termen mediu a unor astfel de produse. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț, sunt achiziţionate de către tineri, care, nefiind informaţi cu privire la asocierea acestor băuturi cu alcoolul, riscă să-şi pună viaţa în pericol.“
Avertismente şi pericole
Efectele nocive ale băuturilor energizante asupra organismului uman sunt recunoscute şi de către unii producători de astfel de produse prin avertismentele menţionate de către aceştia pe ambalajul produselor (doza de aluminiu sau petul din plastic).
Astfel, analizând informaţiile menţionate pe ambalajele produselor analizate, s-a constatat că:
n Toate produsele analizate conţin avertismentul „Nu este recomandat pentru copii sau femeile însărcinate sau care alăptează“;
n 17% din produsele analizate conţin avertismentul „A nu se consuma împreună cu alcool“;
n 15% din produsele analizate conţin avertismentul „Nu se recomandă diabeticilor, persoanelor sensibile la cofeină“;
n 7% din produsele analizate conţin avertismentul „Nu se recomandă consumul a mai mult de o doză de 250 ml pe zi“;
n 7% din produsele analizate conţin avertismentul „În cazul în care se consumă cantităţi mari asociate cu activităţi sportive sau cu băuturi alcoolice pot apărea efecte nedorite“;
n 5% din produsele analizate conţin avertismentul „Nu se recomandă persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, persoanelor cu afecţiuni cardiace, respectiv persoanelor sensibile la cofeină“;
n 2% din produsele analizate conțin avertismentul „Nu este recomandat consumul de energizant cu activităţi sportive intense“.
Cafeina în doze mari are un potenţial toxic semnificativ, poate provoca palpitaţii cardiace, hipertensiune, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventă, deshidratare, insomnie, tremur la nivelul mâinilor. Are acţiune laxativă şi epuizează rezervele de calciu din organism. Conținutul de cafeină per unitate de vânzare variază între 25 mg și 160 mg.
Taurina este un aminoacid neesenţial care se produce la nivelul ficatului prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina. Cea conţinută de băuturile energizante este sintetică, iar pe termen mediu poate favoriza apariţia gastritei, respectiv a ulcerului peptic (distrugerea mucoasei gastrice/duodenale). Conţinutul de taurină per unitate de vânzare variază între 50 mg şi 2 grame!
„Băuturile energizante au apărut pe piaţă acum aproximativ 30 de ani. Sunt foarte controversate din cauza compoziţiei lor.
Cafeina stimulează sistemul nervos central, iar o doză de 250 ml conţine în medie aproximativ 80 mg, respectiv de 4 ori mai mult decât o cola la doză şi de 2 ori mai mult decât un espresso. Analizaţi următoarea comparaţie: consumul excesiv de cofeină este ca şi când biciui o mârţoagă să urce dealul. Poate o să urce, dar tot mârţoagă o să rămână. Taurina este un aminoacid produs de organismul uman sau animal, care se găseşte în bilă, plămâni şi muşchi. Taurina care se găseşte în băuturile energizante este produsă sintetic şi, teoretic, cantitatea consumată într-un energizant nu ne poate afecta sănătatea. Aminoacidul are rol de neurotransmiţător, dar cu efect mai mult sedativ decât stimulant.
Zahărul este conţinut din belşug în energizante, în medie aproximativ 27 de grame. Această cantitate de zahăr încetineşte evacuarea gastrică şi produce deshidratarea. Este o cantitate mare de zahăr atât pentru o persoană aparent sănătoasă, cât şi pentru un diabetic. Indiferent că aveţi de trecut un examen sau aveţi multe proiecte de predat, pe termen lung soluţia o reprezintă modul de viaţă şi nu băuturile energizante“, a avertizat dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate“, membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică“, reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață”(ELMO).
Sunt de părere că accesul minorilor la aceste băuturi energizante ar trebui reglementat în sensul restricţionării totale, pe considerentul că un copil nu poate să facă o alegere informată, atât timp cât societatea nu-i aduce la cunoştinţă care sunt riscurile reale asociate deciziei de achiziţie a unor băuturi care conţin substanţe posibil nocive. Consider că promovarea consumului băuturilor energizante ar trebui interzisă în spaţiile publice intens frecventate de către copii şi adolescenţi. Adolescenţii reprezintă un segment-cheie pentru piaţa băuturilor energizante, de aceea cred că ar fi utilă şi conceperea unei campanii de informare desfăşurate în incinta şcolilor şi liceelor, în scopul conştientizării tuturor riscurilor legate de consumul acestor băuturi.“
Studiile de piață arată că marii consumatori de băuturi energizante sunt tinerii, îndeosebi în perioadele de solicitare fizică și de stres: a devenit normă purtatul în rucsac al uneia sau mai multor recipiente cu băuturi energizante când se merge la sala de forță, când se pregătește un examen sau o lucrare ca obligație studențească.Sunt relativ bine cunoscute efectele componentelor care intră în alcătuirea unei băuturi energizante, dar amestecul acestor componente poate crea situații necunoscute: dacă se pun alături două componente diuretice (cafeină și alcool, de exemplu), băutura va avea un puternic efect deshidratant; totodată, aceleași substanțe, din care una este stimulatoare (cofeina) iar cealaltă depresivă (alcoolul), amestecul va transmite mesaje contradictorii, care vor tulbura sistemul nervos și vor genera anomalii în funcționarea inimii (palpitații, ritm neregulat – tahicardie), anxietate, fobii.“