Cheltuielile estimate cu depoluarea şi dezafectarea vechilor instalaţii Petrom au crescut de aproape patru ori după privatizare.
Statul va achita până în 2034 aproape 600 milioane euro pentru decontaminarea şi dezafectarea sondelor închise şi instalaţiilor Petrom, în condiţiile în care a încasat 669 milioane euro când care a vândut austriecilor de la OMV 33,34% din acţiunile companiei. Suma presupusă de decontaminare şi dezafectare este doar una relativă. Ea creşte an de an, în funcţie de noile obligaţii care revin OMV-Petrom. Numai închiderea Arpechim Piteşti, decisă de austrieci, costă statul român peste 400 milioane euro, a declarat zilele trecute ministrul Mediului, Laszlo Borbely, aflat în vizită la rafinărie.
Statul a mâncat banii şi acum n-are să îi dea Petrom
Mecanismul plăţii Petrom prevede constituirea unui fond la Trezorerie special destinat plăţilor pentru acţiuni de depoluare. Valoarea fondului trebuie să fie de 50 de milioane de euro, iar dacă în anul următor banii sunt cheltuiţi, suma trebuie completată. În teorie, mecanismul e simplu, însă în practică nu funcţionează. Borbely zice că nu sunt bani. „Statul român s-a angajat, la privatizarea Petrom, să plătească orice decontaminare istorică la Arpechim (…) Din datele pe care le avem acum, acest lucru înseamnă peste 400 milioane euro. În momentul de faţă, 50 milioane euro sunt puşi de către Petrom la Trezorerie, deci putem să-i folosim. (…) Ca să finalizăm aceste decontaminări trebuie să găsim soluţii după 2013 şi din bani europeni, pentru că nu ne putem permite din buget să cheltuim atâţia bani”, a declarat ministrul Laszlo Borbely în timpul unei vizite făcute, marţi, la Oarja, în judeţul Argeş.
Ce obligaţii are statul faţă de Petrom
Obligaţia statului faţă de Petrom in privinţa depoluării siturilor, dezafectării sondelor şi instalaţiilor (cazul Arpechim) este unul din cele mai misterioase capitole ale contractului de privatizare, iar controversele nu lipsesc. Astfel contractul de privatizare prevede că sarcina decontaminării istorice o prelua OMV-Petrom, cu condiţia menţinerii obligaţiilor de mediu asumate la privatizare. Aceasta însemna că, spre exemplu, o sondă dezafectată în 1940 trebuie îndepărtată de noul acţionar Petrom, însă dacă dezafectarea avea loc ca urmare a modificării legislaţiei în domeniu, atunci dezafectarea trebuie plătită de statul român (şi efectuată tot de Petrom-OMV). Lista acţiunilor ce revin Petrom-OMV este însă foarte redusă, valoarea acestora fiind de doar 178 milioane euro. De exemplu în anexele contractului depoluarea şi dezafectarea Arpechim, despre care acum Laszlo Borbely spune că va costa statul 400 milioane euro, este prevăzută cu o sumă de doar 26 milioane euro.
Potrivit raportului pe 2010 al Petrom-OMV, se înregistrau la finele anului trecut creanţe (datorii) ale statului român cu dezafectarea în sumă de 2,45 miliarde lei, adică aproximativ 581 milioane euro. Sumele cresc însă de la an la an în funcţie de ce mai descoperă Petrom-OMV. În 2009 erau mai mici, respectiv 2,37 miliarde euro şi e neclar care va fi evoluţia lor.
Ionuţ Georgescu, directorul comisiei Ministerului Mediului însărcinată cu depoluarea la Petrom, afirma în primăvara acestui an, într-un interviu, că plata acţiunilor de dezafectare decontaminare se va face timp de 15 ani, la o valoare de maximum de 50 milioane euro pe an. Oficialii Petrom spun însă că termenul se referă doar la instalaţii, plata decontaminării şi dezafectării sondelor urmând să se facă până în 2034. Ionuţ Georgescu nu a putut fi contactat telefonic ieri pentru a detalia şi nici Ministerul Mediului nu a răspuns cererilor de informaţii.
Ce îi mai rămâne în final statului
După ce şi-a vââdut principalele rafinării şi a concesionat integral către OMV resursele sale de ţiţei, statul nu va rămâne cu nimic. Probabil doar participaţia sa prezentă, de puţin peste 20% din companie. Până în prezent OMV-Petrom a emis doar două pretenţii în sumă totală de 91 milioane lei, pentru dezafectarea a două unităţi ale Doljchim şi Petrobrazi. Soluţionarea pretenţiilor, şi deci plata aferentă, nu a fost făcută deoarece de abia în primăvara acestui an Ministerul Mediului a înfiinţat comisia Petrom. Aceasta are ca sarcină verificarea costurilor invocate de OMV-Petrom cu depoluarea dezafectarea şi a modului în care austriecii selectează prin licitaţie firmele angajate de ei cu acest scop.
69 de milioane îi mai rămân statului din banii încasaţi pe Petrom după ce achită depoluarea.
