Acuzația de „nazism” s-a banalizat, susține jurnalistul Petre M.Iancu, într-un comentariu pentru Deutsche Welle. Astfel, el atrage atenția că „nazismul real nu este o invenție”, însă că în prezent, se vorbește „puținsau deloc” despre acțiunea de exterminare lansate în urmă cu 75 de ani, la Belzec, Sobibor şi Treblinka, care a ucis două milioane de evrei și 50.000 de romi, până în octombrie 1943.
În schimb, politicienii „inşii care iau în gură aiurea şi frecvent acuza de nazism” își „bat joc de oamenii exterminaţi cu mic cu mare (pentru vina de a nu fi corespuns etnic, rasial, politic sau religios grupului majoritar şi regimului nazist”.
„Semnificativ este că, pretutindeni, acuzatorii fac parte, adesea, din grupul celor pentru care statul de drept nu face nici cât o ceapă degerată şi-şi exprimă direct sau indirect preţuirea pentru Hitler, regimul nazist sau pentru alte forme de fascism, bolşevism sau colectivism totalitar”, susține jurnalistul Pentre M. Iancu.
Redăm fragmente din comentariul jurnalistului Deutsche Welle:
„Preşedintele Rusiei, Putin, i-a acuzat de „nazism” pe patrioţii ucrainieni, a căror crimă e că vor o democraţie de tip occidental şi nu o autocraţie de soi kaghebist. Asta în timp ce capii Bisericii Ortodoxe Ruse i-au impus lui Putin să-i declare extremişti pe adepţii unei biserici neoprotestante, ai cărei credinioşi au fost asiduu deportaţi în lagărele de exterminare ale universului nazist. Nici în România nu stăm mai bine. Pe Mircea Mihăieş l-a insultat ca "fascist bătrân" Victor Viorel Ponta, prietenul mitoman şi plagiator al lui Sebastian Ghiţă, patronul fugitiv al unor averi colosale şi co-lider al unui partid fascistoid zis PRU. Nepotul spiritual al celui sub oblăduirea căruia se inventa PRM, în speţă Ion Iliescu e și omul care a dat o lovitură de stat în 2012, anul în care alt prieten al său, Dan Şova, nega Pogromul de la Iaşi. Ei toţi, împreună, au încercat să pună pe butuci democraţia românească spre a-i consolida oligarhia. Nu e întâmplător că tocmai Ponta a avut tupeul monumental de a-l califica drept „fascist” pe un promotor neobosit al democraţiei liberale precum scriitorul timişorean. Nu e de mirare nici faptul că practica apostrofărilor ultimative a continuat şi după debarcarea lui Ponta. Căci blestemul de nazism e eficient. Şochează, pune la colţ, intimidează. Cu acest blestem i-a afurisit de pildă pe protestatarii împotriva OUG 13 fosta mână dreaptă a lui Tăriceanu, pe atunci vicepreşedinte al ALDE”, se precizează în comentariul jurnalistului.
„(…) În răstimp, guvernul Dragnea (căci să nu ni se spună că ar putea fi numit, în chip legitim, "Grindeanu", cât timp premierul nominal n-are doar dificultăţi de exprimare în limba maternă ci e, de fapt, o marionetă) dă cu tifla protestarilor care i-au cerut, în masă, demisia. Deşi au înfruntat mult timp gerul iernii spre a determina acest guvern să-şi asume păcatele impardonabile comise prin tentativa de legiferare a furtului, protestatarii au capotat, acceptând, în parte, să se lase sfidaţi. Guvernul a rămas bine mersi în funcţie. Lipiţi de scaunele lor se păstrează şi marii vinovaţi. Simultan, cozile lor de topor n-au a se teme, nici ei, de nimic. Politizata Curte Constituţională şi-a depăşit cu superbie atribuţiile. Le-a uzurpat pe cele ale puterii judecătoreşti. Mai grav, le-a acordat, practic, miniştrilor, o imunitate tipic oligarhică. Autorităţile îşi pot continua imperturbabil efortul de a demonta statul de drept. Spus pe şleau, CCR pare să fi cauţionat sfidarea, emiţând certificatul de deces al democraţiei româneşti. Iar poporul nu arată ca şi cum ar mai avea energia de a se revolta ca Islanda, care şi-a măturat guvernul cu câteva mii de protestatari. Docilitatea unor români aminteşte de a şefilor de comunităţi evreieşti colaborând cu exterminatorii nazişti”, mai notează jurnalistul.
„Or, dacă România stă mai rău decât alte ţări la capitolul democraţie, îmi pare că acest neajuns se datorează nu în ultimul rând bulversării ei originare. Pregătiţi rău de elita culturală dintre cele două războaie, mulţi n-au absorbit trauma prelungită de postcomunism, dar iscată de degringolada valorică în care, în reacţie la prima ei modernizare ratată, a fost aruncată ţara, durabil, de rinocerizaţii gândirii fasciste, de la Nae Ionescu, la Nichifor Crainic şi urmaşii. Acuzaţia de nazism s-a banalizat. La adăpostul ei şi al neasumării autentice a crimelor fasciste se strivesc democraţiile”, conchide el.
