Poetul Laurian Stănchescu şi o femeie română îmbrăcată în port naţional au depus, luni, la palatul Elysée şi la Parlamentul francez, un text prin care cer repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi, care este înmormântat la Paris, informează AFP, scrie Mediafax.
Cei doi admiratori ai sculptorului român au ajuns în capitala Franţei în urmă cu câteva zile, după un marş de 2.000 de kilometri, care a început pe 21 mai, în satul natal al lui Brâncuşi, Hobiţa.
Mesager al mai multor admiratori ai lui Brâncuşi, Laurian Stănchescu a spus că demersul său, acela de a cere repatrierea osemintelor sculptorului, se bucură şi de susţinerea mai multor parlamentari români. Acesta a mai spus că, în cazul în care nu va primi un răspuns pozitiv din partea autorităţilor franceze, va face greva foamei, la întoarcerea la Bucureşti.
“Cu puţin timp înainte de a se stinge, Brâncuşi s-a confesat unui preot ortodox şi i-a spus acestuia că este nefericit pentru că va muri şi va fi înmormântat într-o ţară străină”, a spus Laurian Stănchescu.
Poetul român s-a recules la mormântul lui Constantin Brâncuşi, din cimitirul Montparnasse din Paris.
“Ultimele sale dorinţe, cunoscute de toţi, ar trebui respectate. În plus, România are nevoie de mari artişti pentru renaşterea sa culturală”, a mai spus Laurian Stănchescu.
În petiţia sa trimisă la palatul Elysée, în atenţia preşedintelui Nicolas Sarkozy, Stănchescu a scris: “Rugăm în genunchi poporul francez să trimită în România rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi. Ruga noastră către poporul francez este una de la frate la frate, din suflet, pentru a împlini nobila dorinţă a artistului român”.
Pe 19 februarie, Laurian Stănchescu a chemat personalităţi din cultură şi politică să îl celebreze pe Constantin Brâncuşi în faţa Ateneului Român. Atunci, aproximativ 40 de persoane au format un cerc uman simbolic în memoria lui Constantin Brâncuşi, în faţa Ateneului Român din Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la naşterea celebrului sculptor.
În mai, scriitorul Laurian Stănchescu a anunţat că va merge pe jos de la Hobiţa la Paris, în memoria lui Constantin Brâncuşi, acest demers cultural refăcând drumul artistului român din anii 1903 – 1904, când a plecat din România.
Pe 10 mai, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a anunţat că va începe procedurile pentru înscrierea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului” şi “Coloana Infinitului”, pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuşi este cerută şi de un grup de 31 de deputaţi aparţinând PDL, PSD, PNL şi grupului minorităţilor, care, la începutul lui noiembrie, au semnat în acest sens o scrisoare deschisă pe care urmau să o adreseze Parlamentului Franţei.
Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
