Din cele 11 pesteri ale judetului, doar doua dintre ele sunt amenajate si incluse in circuitul turistic organizat.
Patru dintre obiectivele neexploatate la potentialul maxim sunt considerate unicat de catre speologi si arheologi.
Desi mult mai saraca in astfel de obiective decat alte judete, Constanta este celebra in intreaga lume datorita pesterilor sale, "puncte" care anual sunt vizitate de mii de persoane. In aceasta zona se regasesc pesterile sfintilor Andrei si Ioan Cassian, unde functioneaza complexe centre monastice. Valea Casimcei se mandreste cu opt pesteri, din care La Adam este cunoscuta gratie unui altar ridicat in cinstea misteriosului zeu Mithras. La Movile este considerata unica in lume datorita speciilor noi descoperite aici, intr-un mediu bogat in hidrogen sulfurat si impropriu vietii umane. "Labirintul" de la Limanu este considerat ca fiind locatia legendarei Keiris, pestera in care in Antichitate getii, care se razboiau cu romanii, au fost ziditi de vii.
Potrivit speologilor autohtoni, in judetul Constanta exista doar 11 obiective speologice care isi merita denumirea de pesteri. Din acest punct de vedere, Constanta este unul dintre judetele sarace, neputand rivaliza cu zone precum Bihor sau Hunedoara. Cu toate acestea, Constanta este mult mai apreciata de speologi, intrucat in aceasta zona exista obiective de o mare importanta, fiecare dintre ele avand un caracter de unicitate. Aici se regasesc pesteri in care au trait personalitati ale crestinismului ortodox sau ansambluri considerate deosebite datorita bogatiei faunistice fosile. Pe Valea Casimcei, zona Gura Dobrogei, exista mai multe pesteri, dintre care cele mai importante sunt Casian, Adapostul Randunelelor, Liliecilor si La Adam. Tot in judetul nostru exista Movile, o pestera inchisa care a atras atentia specialistilor de la NASA intrucat prezinta similaritati cu mediul ostil de pe Marte. Nu in ultimul rand trebuie amintita existenta celebrului labirint de la Limanu, despre care legendele locale spun ca are o iesire pe teritoriul vecinilor bulgari.
"Casele" sfintilor
Pestera Sfantului Andrei este celebra in intreaga lume crestina datorita manastirii fondate in acest "adapost". Mii de persoane viziteaza anual acest ansamblu "speologico-monastiresc", pentru a vedea cu propriii ochi locurile in care a trait si s-a rugat Sfantul Andrei, contemporan al Mantuitorului. Apostolul a sosit pe aceste meleaguri in anul 60 d.H si a infiintat un schit in interiorul grotei. A botezat intru-noua credinta mai intai trei daci care au devenit calugari la manastire, apoi toata suflarea din regiune. Dupa secole de uitare, "grota sfantului" a fost redescoperita in 1943 de catre preotul Constantin Lembrav si avocatul Ion Dinu. Pestera este considerata primul lacas de cult din tara noastra, din punct de vedere speologic ea fiind mai putin importanta. O alta pestera devenita celebra datorita semnificatiei sale religioase este cea din apropierea comunei Targusor, de pe Valea Casimcei.
Pestera Sfantului Ioan Casian gazduieste un schit cu mai putin de zece calugari si este vizitata anual de mii de enoriasi. Aici au fost gasite urme de locuire datand din sec. I i.H si pana in sec. X d.H. Lacasul este celebru intrucat aici, in sec. IV, a dus o viata de ascet "dobrogeanul" Cassian, teolog vestit al Bizantului si unul dintre intemeietorii monahismului.
Zeul Luminii si "Pestera Monstrilor"
Tot in zona Valea Casimcei – Gura Dobrogei (unde exista nu mai putin de opt obiective speologice) se afla Pestera la Adam. Mult mai intinsa decat "grotele sfintilor", aceasta pestera si-a castigat celebritatea gratie unui altar vechi de aproape doua milenii. Acesta este inchinat unui zeu trac al luminii (cu origine persana, se pare) cunoscut sub numele de Mithras. Aici au fost gasite mai multe pietre cioplite care erau folosite la diversele ritualuri pagane. Tot aici (pe langa fauna fosila caracteristica) a fost descoperit un molar uman vechi de 100.000 de ani. Mult mai departe de casa lui Mithras, in apropiere de Mangalia, se afla Movile, cunoscuta si sub numele de "Pestera Monstrilor". Renumele si l-a capatat de la cele 35 de specii faunistice fosile complet noi, care traiesc intr-un mediu bogat in hidrogen sulfurat. Potrivit speologilor, aici traieste singurul scorpion de apa dulce din lume, un "monstru" fosil, cu caracteristici distincte fata de "colegii" din clasa, care pot fi gasiti la suprafata. Movile este considerata unica in lume gratie ecosistemului din interior care, potrivit speologilor, "functioneaza pe baza chemosintezei". Este o pestera complet inchisa, in care miile de "vietuitoare" s-au adaptat extrem de bine mediului toxic.
Misterul Pesterei Keiris
Locatia singurei pesteri dobrogene mentionate inca din Antichitate ramane inca o mare necunoscuta. Istoricii romani inca se cearta pe acest subiect, unii insistand ca Pestera Keiris este actuala Gura Dobrogei (Vasile Parvan sprijinea aceasta ipoteza), iar altii, cei mai multi, fiind convinsi ca legendarul obiectiv este de fapt actuala pestera Limanu. Istoricul roman Dio Cassius a povestit in una din operele sale ca in anul 29 i.H. imparatul Octavian Augustus (cel care l-a exilat pe Ovidiu la Tomis) a ordonat o campanie militara in Dobrogea condusa de regi geti. Proconsulul Marcus Licinus Crassus a fost trimis sa il ajute pe aliatul Roles, care stapanea sudul Dobrogei, impotriva rivalului sau Dapyx. Acesta din urma este invins si moare in lupta, dar oamenii sai se refugiaza in Pestera Keiris, impreuna cu toata avutia lor (incluzand si turme de animale). Crassus pune capat razboiului zidindu-i de vii pe oponenti. Pestera de langa Mangalia, cunoscuta si sub numele de Pestera de la Icoane sau de la Caracicala, este un adevarat labirint subteran, a carui lungime exacta nu se cunoaste inca. Doar 3,2 km de coridoare au fost cartografiati. Aici s-au descoperit numeroase urme de locuire, precum pereti si tavane cioplite, incaperi amenajate, firide pentru opaite. Vechii locuitori ai pesterii foloseau un sistem de marcaje care ii ajutau sa nu se rataceasca. Pe peretii pesterii se regasesc desene si inscriptii (romane si chirilice) care dovedesc locuirea incepand cu sec. I i.H. si pana in sec. X d.H.
Dovezi clare
"Dintre pesterile dobrogene, cea de la Limanu este singura care se apropie de descrierea lui Cassius Dio privind legendara Keiris. Ea este singura in masura sa justifice deplasarea unei armate romane pentru asedierea unui loc de refugiu. Cercetarile arheologice au scos la iveala materiale arheologice (ceramica multa) care atesta ca pestera a fost locuita de localnici daci chiar in acea epoca. Dovezile existente ne indreptatesc sa consideram ca labirintul de la Limanu a fost realizat de o autoritate locala geto-dacica, ca masura de aparare in fata pericolului roman. Relatarea lui Cassius Dio arata ca pestera era un loc de refugiu anume ales si pregatit, nu o caverna intamplatoare", a spus prof. dr. Vasile Boroneant, "Labirintul subteran de la Limanu"
LASATE DE IZBELISTE
Cel putin trei dintre pesterile din judet sunt pline de gunoaiele menajere lasate "mostenire" de catre vizitatori. Pentru ca nu exista o supraveghere atenta din partea autoritatilor, pe peretii grotelor vechi de sute de mii de ani au aparut in ultima perioada tot felul de desene si mesaje inutile, care marcheaza trecerea "vandalilor". Toate aceste comori speologice nu sunt exploatate asa cum ar trebui, autoritatile in cauza neavand niciodata bani destui pentru conservarea si protejarea lor.
