Peste jumatate din romanii din zonele urbane au tendinte ecologiste, atat in ceea ce priveste mediul inconjurator, cat si in privinta propriei filosofii de viata. Cu toate acestea, mai putin de un sfert sunt dispusi sa cumpere produse ecologice sau sa se implice direct in rezolvarea problemelor de mediu.
Peste 50 la suta din romanii care locuiesc in mediul urban sunt constienti de necesitatea adoptarii unor serii de masuri prin care sa fie protejat mediul, in timp ce numai opt la suta din oraseni nu dau foarte multa importanta problemelor ecologice, arata Barometrul Verde lansat ieri de Fundatia Terra Mileniul III si de Asociatia ALMA-RO. Potrivit raportului, "ecologistii" provin in mare parte din Transilvania, iar banatenii sunt in topul celor care chiar se implica activ, cumparand produse ecologice sau participand la astfel de actiuni, in timp ce "indiferentii" sunt majoritari in Dobrogea.
Analiza arata ca principalele probleme pe care le au orasenii sunt reducerea poluarii aerului si apei, a celei produse de transportul urban, precum si defrisarile masive. Bucurestenii si ardelenii socotesc despaduririle masive ca fiind probleme care afecteaza serios mediul, in vreme ce numai trei la suta din locuitorii din Muntenia constientizeaza consecintele pe care le presupun defrisarile masive.
Cei mai afectati de poluarea creata de transportul in comun sunt bucurestenii, dar Barometrul Verde arata ca aproape 70% din oraseni se deplaseaza cu mijloacele de transport in comun sau cu bicicleta pentru a-si rezolva treburile zilnice. Totodata, 66% declara ca nu arunca gunoiul in spatiile neamenajate, iar peste 90% din cei care au fost chestionati s-au declarat de acord cu cresterea considerabila a amenzilor pentru aruncarea gunoiului pe jos.
Cu toate ca se observa o tendinta in randul romanilor de a nu cumpara produse alimentare care au fost tratate chimic sau modificate genetic, mai putin de un sfert sunt dispusi sa cumpere produse ecologice.
Cercetarea sociologica mai scoate la iveala ca barbatii ar fi mai interesati de aspectul ecologic al vietii, in vreme ce femeile de peste 65 de ani ar fi, mai degraba, nepasatoare.
Atat in zonele sarace, cat si in cele instarite se intalnesc doua atitudini contradictorii: indiferenta fata de necesitatea adoptarii unor atitudini ecologice, pe de o parte, si participarea activa la actiuni pentru a imbunatati calitatea scazuta a mediului, pe de alta. Astfel, Barometrul Verde arata ca, din aceasta cauza, locul celor mai aprinse controverse cu privire la problemele de mediu par a fi cartierele urbane sarace.
Barometrul Verde arata ca 42% din oraseni considera ca principalii "vinovati" pentru problemele de mediu sunt chiar cetatenii, iar 22% cred ca de vina ar fi legislatia incompleta si institutiile publice care nu aplica corespunzator legile.
» Promotori vs indiferenti
Persoanele care sustin necesitatea imbunatatirii calitatii mediului provin din randurile managerilor, patronilor si, in general, ale celor cu studii superioare care au venituri de peste 1.100 lei lunar, deci au si mijloacele financiare prin care isi pot pune in aplicare "comportamentul verde". Pe de alta parte, in categoria "indiferentilor" sunt incadrati pensionarii, casnicele, elevii si persoanele care traiesc din prestatii sociale foarte mici si au venituri medii de 600 lei pe luna.
