Desi legea nu le permite, judecatorii mai multor curti de apel din tara au decis sa intre, practic, in greva: amana toate dosarele pentru anul viitor si asigura doar judecarea urgentelor. Motivul: noua lege a salarizarii unice nu le e pe plac. Unii specialisti spun ca s-a ajuns aici pentru ca judecatorii au refuzat orice negociere.
Adunarile generale ale judecatorilor mai multor curti de apel din tara au decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa declanseze, practic, greva, refuzand sa mai judece orice alt dosar in afara de urgentele penale, care privesc starea de arest, si de cele civile, care privesc rapirile internationale sau plasamentul minorilor. Legea le interzice magistratilor sa faca greva. Curtea de Apel Bucuresti, cea mai mare instanta din Romania, care are pe rol anual peste 300.000 de dosare, a decis sa amane toate procesele pentru anul viitor si a amenintat sa boicoteze alegerile prezidentiale, refuzand sa faca parte din birourile electorale si sa judece contestatiile. Judecatorul Cristian Danilet, presedintele SoJust, ne-a declarat ca forme de protest similare vor fi adoptate de curtile de apel din toata tara, in cursul acestor zile. Principala nemultumire a judecatorilor este ca noua forma a proiectului de lege privind salarizarea unica ii dezavantajeaza, coeficientii de ierarhizare fiind mici. Reprezentantii Curtii de Apel Bucuresti sustin ca salariile magistratilor vor scadea cu 60%, potrivit noii legi. De fapt, salariile nu vor scadea propriu-zis, ci doar sporurile le vor fi reduse, ele fiind plafonate la maximum 30% din salariul de baza, fata de 65% cum sunt in prezent la magistrati.
Cristian Danilet recunoaste ca protestul extrem al judecatorilor este, intr-adevar, o forma de greva generala si ca legea nu le permite magistratilor sa protesteze in acest fel. "Daca trebuie sa incalcam legea pentru a asigura functionarea legii, o vom face", spune insa Danilet. Judecatorul ne-a explicat ca protestul ar trebui privit intr-un context mai larg. "Politicul a ignorat toate semnalele din partea noastra. Controlul financiar al justitiei este la mana politicienilor. Va fi o reactie de nemultumire justificata din partea populatiei, dar sper sa inteleaga ca justitia nu poate fi la mana politicienilor", spune Danilet.
Intr-o forma recenta a proiectului de lege privind salarizarea unica, judecatorii par, intr-adevar, cea mai dezavantajata categorie din sistemul de justitie. La un salariu minim brut pe economie de 600 lei, cum este in prezent, un procuror incepator ar urma sa castige intre 3.000 si 5.000 lei, fara sporuri si in functie de vechime. Prin comparatie, un judecator de curte de apel ar urma sa primeasca intre 2.900 si 4.700 lei, un judecator de tribunal – intre 2.700 si 4.500 lei, iar un judecator de judecatorie – intre 2.200 si 3.600 lei. Consilierii si directorii de la Ministerul Justitiei urmeaza sa fie platiti mult mai bine decat judecatorii. Aceste salarii reprezinta sume brute, acordate in functie de vechime, si nu includ eventualele sporuri care insa nu vor putea depasi 30% din salariul de baza. Judecatorii au ajuns in situatia de a fi dezavantajati de noua lege, pentru ca au refuzat sa negocieze cu Guvernul si s-au situat mereu pe pozitii de fronda, crede Laura stefan, expert anticoruptie al Societatii Academice Romane. "O prezenta mai activa la negocierile pe legea unica ar fi facut mai mult bine decat aceasta greva si blocarea sistemului judiciar. si-au inchipuit ca, daca nu se duc la negocieri, lucrurile vor sta pe loc", spune Laura stefan. Judecatorii au fost reprezentati la Guvern de propriile asociatii profesionale.
In prezent, un judecator obisnuit, fara functii de conducere si cu vechime medie, castiga intre 5.000 si 6.000 lei pe luna. Functiile de conducere ajung la salarii burdusite cu sporuri, considerate de lux in sistemul bugetar: intre 3.000 si 6.000 euro lunar. Totusi, in medie, magistratii romani au printre cele mai mici salarii din sistemul judiciar european.
