Dupa spaima ciumei negre, prin care trecuse Europa in secolul al XIII-lea, din cauza careia murise o treime din populatie, a urmat un reviriment, oamenii au inceput sa se intereseze de stiintele umaniste. Renasterea in arta a adus personalitati marcante de talia lui Michelangelo, Rafael, Leonardo da Vinci, iar in astronomie teoria lui Copernic privind miscarea corpurilor ceresti a deschis calea explorarilor si descoperirilor geografice care au urmat, cale deschisa de Columb.
Cateva date biografice
Columb s-a nascut la Genova, Italia, dupa unii in 1451, dupa altii in 1456. Era fiul unui tesator de lana, Domenico Colombo, fiind unul dintre conducatorii acestei bresle. Pe mama lui o chema Sussana. Facea parte dintr-o familie numeroasa, unul dintre fratii sai mai mici, Bartolomeo, a participat la ultimele calatorii ale lui Cristofor. Unii sustin ca s-ar trage dintr-o familie de evrei spanioli care, datorita unor incurcaturi din cauza religiei lor, ar fi parasit tara natala refugiindu-se la Genova. Oricum, Cristofor a copilarit urmarind corabiile din portul Genova si visand sa cutreiere marile. A renuntat de timpuriu la scoala, pentru a-si ajuta in afaceri familia care era cam stramtorata. In vremea aceea, Genova era un nod comercial din regiunea Marii Mediterane. Negustorii, imbogatiti de pe urma comertului exterior, isi investeau profiturile in corabii si creasera o adevarata flota.
Prima iesire pe mare a tanarului Cristofor a fost la varsta de zece ani, cand si-a insotit tatal, la bordul unei corabii incarcate cu lana, intr-o lunga calatorie pe langa coasta. A devenit matelot la cincisprezece ani. La douazeci si cinci de ani era agent comercial al flotei ce apartinea unor familii de negustori genovezi (Di Negro si Spinola). Acestia practicau un fel de piraterie, cu permisiunea autoritatilor. In Stramtoarea Gibraltar, au fost atacati de flota militara franceza. Dupa o lupta inversunata de o zi, cu pierderi considerabile si de o parte si de alta, ranit, Columb fiind aruncat peste bord reuseste sa se salveze inotand, agatat de o vasla, circa sase mile, si este salvat de niste pescari. Acestia, cand au aflat ca fratele lui Cristofor locuia la Lisabona, l-au ajutat sa-l regaseasca. Fratele lui lucra intr-un birou de cartografiere maritima, arta in care l-a initiat si pe el. Pe atunci, marinarii portughezi erau preocupati sa gaseasca o noua ruta spre India. In anul 1474, italianul Toscanelli, care sustinea ca pamantul este rotund, intocmise o harta a lumii, si lansase teoria ca s-ar putea ajunge in India navigand spre vest (ceea ce sustinuse de altfel si Aristotel inca din secolul IV i. Chr.). Pe acea harta era mentionat si tinutul Zipangu, despre care scrisese Marco Polo, ca fiind invecinat cu continentul asiatic. Casatorindu-se cu Filipa Moniz Perestrello, fiica unui guvernator al Insulelor Madeira si nepoata printului Henric Navigatorul, a avut posibilitatea sa studieze unele harti si jurnale de navigatie care apartineau de mai multe generatii familiei sotiei sale. La treizeci si doi de ani era capitanul unui vas comercial, fiind un navigator experimentat. Incurajat de Toscanelli intr-o scrisoare, se hotaraste sa-si puna in aplicare planul de a ajunge in "Indii", cum se spunea pe atunci unui teritoriu care nu se limita numai la India de astazi, ci cuprindea si China si Siberia, presupunandu-se ca acolo se gaseau mari comori. Avand nevoie de sustinere materiala, a apelat la regele Ioan al II-lea al Portugaliei, nepotul lui Henric Navigatorul, dar acesta a refuzat sa-l ajute.
Spre realizarea visului
Dupa moartea sotiei (1485), pleaca impreuna cu fiul sau, Diego, la cumnata sa, in Spania. Acolo reuseste sa-si faca o serie de relatii in randul clericilor si al ducilor, a intrat in legatura cu Gonzales de Mendoza, Marele Cardinal al Spaniei, care l-a sprijinit in obtinerea unei audiente la Regele Ferdinand si Regina Isabela, recunoscuta ca fiind o sustinatoare a descoperirii de noi colonii pentru Spania. Columb s-a bucurat de simpatia si sprijinul permanent al reginei in calatoriile sale. Propunerea lui de a fi sprijinit in calatoria sa spre vest ar fi fost salutara, facilitand calatoriile spre Asia, fara a trebui sa fie ocolita Africa.
(In urma razboiului dintre Spania si Portugalia, pentru dreptul de a face comert pe coasta Africii -1486 -, Castilia se retrasese din zona). Marile bogatii dobandite ar fi ajutat Spania (care era in razboi cu musulmanii din Granada) sa-si intocmeasca o armata de crestini cu care sa recucereasca Ierusalimul de la musulmani. Regele si regina l-au luat pe Columb in slujba lor si au supus planul lui de calatorie unei comisii de sfatuitori, acestia insa l-au respins. Incercarea de a-l cointeresa pe Ioan al II-lea al Portugaliei s-a soldat tot cu un refuz ca si propunerea facuta lui Carol al VIII-lea al Frantei. O noua incercare din 1491 din Spania a avut aceeasi soarta. Dupa ce regele Ferdinand a reusit (1492) sa rastoarne conducerea Granadei si sa unifice Spania catolica, din nou Columb le-a explicat intr-o audienta, care erau avantajele finantarii calatoriei sale. Dar, comisia de sfatuitori i-a respins pentru a treia oara planul. Salvatorul lui a fost trezorierul regal, el i-a convins pe cei doi monarhi ce aveau de castigat si s-a oferit sa contribuie la finantarea calatoriei. Incheierea cu succes a calatoriei lui Columb ii asigura acestuia un titlu nobiliar si numirea in functia de guvernator al tuturor insulelor pe care urma sa le descopere, dupa cum ceruse el.
Descoperirea Lumii Noi
Amiralul Cristofor Columb a ridicat ancora din portul Palos de la Frontera, in data de 3 august 1492. Flota sa era compusa din nava amiral, Santa Maria, care apartinea prietenului sau Juan de la Cosa, si alte doua corabii primite de la regina Isabela. In 9 august au facut o escala in insulele Canare, pentru reparatii. La 9 octombrie au ajuns in insulele Bahamas, nedescoperite pana atunci. Au debarcat pe o insula numita Guanahani, pe ai carei bastinasi i-au numit "indieni". Tribul se numea Taino si membrii sai umblau dezbracati, aveau trupurile pictate, purtau podoabe din aur si erau inarmati cu bete si cu sulite. De la ei au aflat ca sursa aurului ar fi fost la sud
de ei, in Cuba. Columb a ajuns in Cuba in data de 28 octombrie, fiind convins ca aceasta era Zipangu. A debarcat dupa aceea in Haiti de unde a primit daruri si mult aur. A lasat in urma 39 de oameni care ar fi trebuit sa intemeieze o colonie in teritoriul cucerit. Intoarcerea acasa a fost anevoioasa, Santa Maria a esuat si a fost abandonata, celelalte corabii au fost nevoiti sa faca fata furtunilor.
A facut o escala la Lisabona, ca sa-si repare corabiile avariate, iar pe 15 martie isi facea intrarea triumfala in portul Palos de Frontera. A fost primit de rege si de regina la Barcelona, si le-a prezentat podoabele din aur primite de la bastinasi si pe cei trei indieni care venisera cu el in Europa. Se spune ca la critica unora ca descoperirile lui nu au nici o valoare, Columb i-ar fi provocat propunandu-le sa puna un ou sa stea in echilibru pe verticala. Cum nici unul nu a reusit, Columb a luat un ou fiert, l-a izbit usor cu fundul de masa, si l-a lasat sa stea singur. Toti au vociferat ca asa ar fi putut face si ei. Atunci Columb le-a replicat ca au dreptate, el a facut ceea ce ar fi putut face si altii, dar nu au facut. Au mai urmat inca trei calatorii ale lui Columb in Lumea Noua cu noi cuceriri si bogatii aduse Spaniei. In cele din urma, teritoriul descoperit a fost impartit, printr-un tratat, intre Spania si Portugalia. Bastinasii au fost exploatati, transformati in sclavi pe corabiile cuceritorilor, exterminati si jupuiti de toate bunurile lor. Dupa cea de-a doua calatorie, lui Columb i s-a acordat un rang nobiliar si multe privilegii.
In urma unei revolte izbucnite in lipsa lui, in La Isabela, s-a produs haosul. Regele si regina au trimis un inlocuitor al lui Columb, iar el a fost adus in Spania in lanturi. Eliberat in scurt timp, si-a pierdut totusi autoritatea de guvernator al coloniilor si i s-a interzis sa mai faca alte calatorii. In pofida restrictiilor, a facut si a patra calatorie, parasind Spania cu patru corabii la data de 6 aprilie 1502, impreuna cu fratele sau, Bartolomeu, si al doilea fiu al sau (pe care l-a avut, fara a se casatori, cu Beatrice Enriquez, din Cordoba, in 1488), Fernando. Au ajuns la 12 septembrie, la granita dintre actualele Honduras si Nicaragua, calatoria a fost insa un fiasco. Cand s-a intors in Spania, in 7 noiembrie, era in varsta de 53 de ani, suferea de artrita, sifilis si de o boala de ochi. In 1505 (regina murise in 26 noiembrie 1504), i-a cerut regelui Ferdinand, intr-o audienta, retrocedarea titlurilor si proprietatilor sale, care-i fusesera luate. Dorinta i-a fost indeplinita abia dupa moartea sa. Columb a decedat la Valladolid, in 20 mai 1506, la numai cincizeci si cinci de ani.
In timpul Expozitiei Mondiale de la Barcelona, din 1888, a fost construit Turnul lui Columb. Acesta este inalt de 50 de metri, in varful lui se afla statuia lui Columb (7,5 m) cu bratul drept intins si degetele indreptate in directia Lumii Noi.
