Pentru gălăţenii pasionaţi de observaţiile astronomice se apropie o seară cu totul specială, aceea în care, o singură dată pe an, au prilejul să admire ploaia de stele căzătoare. În noaptea de luni spre marţi, Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) „Răsvan Angheluţă”, va organiza observaţiile astronomice prilejuite de “Perseide” sau ploaia de stele căzătoare.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CMSN, Florin Matei, Observatorul Astronomic este pregătit să îi întâmpine pe iubitorii de astronomie cu toate echipamentele moderne pe care le are în dotare. Pe lângă observarea stelelor căzătoare, pasionaţii vor putea admira, prin telescop, Luna, stele, obiecte deep-sky, dar şi planetele Saturn şi Venus, iar la sala multimedia vor putea viziona filme documentare de astronomie.
Ce sune Perseidele
„Perseidele sunt un curent de meteori care poate fi observat în fiecare an. Pentru aceasta trebuie ca radiantul meteorilor să fie deasupra orizontului. Radiantul este locul de pe bolta cerească din care se revarsă fluxul de meteori şi care este încă cazul Perseidelor constelaţia Perseu. În mod tradiţional curenţi de meteori sunt numiţi în funcţie de constelaţia în care se află radiantul. Corpurile meteorice sunt resturi de comete, care s-au împrăştiat în timp de–a lungul traiectoriei cometei care le–a produs.
O asemenea concentraţie de resturi de cometă, care de fapt sunt particule de praf, sunt numite curenţi de meteorici. Fenomenul luminos, caracteristic oricărui corp meteoric ce pătrunde în atmosfera terestră, se datorează arderii şi volatilizării complete a corpului prin frecare cu păturile superioare ale atmosferei. Din această cauză meteorii se observă ca nişte dâre luminoase, uneori foarte strălucitoare.
Dacă dimensiunile corpului meteoric sunt suficient de mari, acesta nu se volatilizează complet şi ajunge la suprafaţa Pământului, deşi la traversarea atmosferei el pierde o parte din materia sa. Meteorii care sunt foarte strălucitori, se numesc şi bolizi. Cantitatea de materie meteorică ce ajunge zilnic pe pământ este apreciată la câteva tone”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.
Luna august, luna Perseidelor
“Perseidele” se produc anual, la început de august, deoarece Pământul, în traiectoria sa în jurul Soarelui, trece prin acest curent în aceeaşi perioadă. Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a arătat prin calcul că “Perseidele” au aceeaşi orbită ca şi cometa Swift–Tuttle 1862 III. Astfel, de regulă, curenţii apar prin dezintegrarea – totală sau parţială a nucleelor cometare, aceştia având în final aproape aceleaşi orbite ca şi cometele din care au provenit.