Asociația Română a Cărnii (ARC) susține că, după certificarea ca Indicație Geografică Protejată (IGP) a acestui produs, este nevoie de o perioadă de tranziție pentru adaptarea la noile cerinţe.
Certificarea IGP a salamului de Sibiu a fost aprobată prin Regulamentul de punere în aplicare UE 2016/234 al Comisiei din 9 februarie 2016 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Salam de Sibiu (IGP)], intrat în vigoare în 10 martie 2016 („Regulamentul IGP”). Pentru a putea beneficia de o anumită indicație geografică protejată, un produs agricol sau alimentar trebuie să fie conform unui caiet de sarcini (document care se depune împreună cu documentația de înregistrare), care menționează și organismul însărcinat cu certificarea produsului.
Citește și: Telemeaua de Ibăneşti a primit protecţia Uniunii Europene
„Documentația pentru obținerea certificării a fost depusă la APSS, un grup format din doar cinci dintre producătorii de salam de Sibiu din România. După obținerea certificării IGP, retailerii au fost informați pe data de 14 martie 2016 că ulterior intrării în vigoare a indicației geografice protejate la nivelul UE, singurele produse care pot fi plasate pe piață sub denumirea «Salam de Sibiu» sunt cele care respectă caietul de sarcini aferent și că, pentru aceste produse, conformitatea este evaluată doar anterior comercializării de către Certind SA. Retailerii au fost notificați că în procesul de plasare al produselor la raft să țină cont de faptul că doar acele sortimente care beneficiază de certificatul de conformitate Certind SA pot fi comercializate sub denumirea de Salam de Sibiu”, se arată într-un comunicat dat ieri publicităţii de ARC.
Se impune protejarea mărcii pe piaţă
Reprezentanții Asociației Române a Cărnii susțin că, deși printre obiectivele grupului de producători (APSS) care a inițiat procedura de certificare Indicație Geografică Protejată se numără apărarea și protejarea pe piața națională a produsului Salam de Sibiu și asigurarea de șanse și drepturi egale pentru toate firmele active pe piața acestui produs, acțiunile APSS nu reflectă acest deziderat. „APSS nu se poate substitui autorității de control naționale (în speță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale — MADR), autoritatea națională fiind organismul care ar fi putut realiza o asemenea comunicare”, spun oficialii ACR.
Potrivit acestora, este imperativ să se prevadă o perioadă de tranziție, în interiorul căreia toți producătorii de salam de Sibiu, produs în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini depus în vederea obținerii certificării IGP, să aibă posibilitatea reală de a vinde produsele aflate în stocuri, produse anterior datei intrării în vigoare a Regulamentului UE 2016/234 și de a derula demersurile necesare obținerii certificării pentru a putea produce în continuare, în conformitate cu rigorile impuse de certificarea IGP, produsul cu denumirea Salam de Sibiu.
