Primarul Sorin Apostu a încasat lunar şpăgile prin firma de avocatură a soţiei sale, Monica, şi prin firma de consultanţă a socrului său. Procurorii au mai descoperit că partenerul primarului, omul de afaceri Călin Stoia, promitea că intervine la Guvern pentru obţinerea unor fonduri pentru asfaltări.
Potrivit judecătorilor, şpaga primită de primarul Clujului, Sorin Apostu, era disimulată ca plăţi la firma de avocatură a soţiei sale, Monica Apostu. Plăţile se făceau lunar, imediat după ce firma care presta diverse servicii Primăriei Cluj încasa banii pe lucrări. Când reprezentantul firmei întârzia plata către cabinetul de avocatură, era sunat de soţii Apostu.
Potrivit motivării arestării primarului, „din analiza extrasului de cont reiese că firma lui Stoia Călin M. a obţinut contracte cu primăria şi virează lunar în conturile cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu suma de 14.880 lei.
Pentru luna iulie 2011 însă, a virat numai 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august, când a avut discuţiile cu soţii Apostu, el era „restant” la plată. Iată interceptarea telefonică, din care rezultă aceste lucruri:
Apostu Monica Undina: Să treci să mă vezi un pic.
Stoia Calin Mihai.: Da’ am lipsit ultima lună, drăguţă.
A.M.U: Mersi mult. Eu mă gândesc că-i O.K. totu’, da’ să fiu şi eu O.K., CĂ EU ÎS ÎN URMĂ ŞI VREAU SĂ FIU O.K.
S.C.M.: S.C.M…… C-AM FOST PLECAT.
A.M.U.: M-AM GÂNDIT ŞI L-AM ÎNTREBAT PE ŞEFU’ ŞI MI-O ZIS CĂ EŞTI PRIN ZONĂ ŞI SĂ TE SUN ŞI NO…
S.C.M.: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din ţări străine, luni…
A.M.U.: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.
S.C.M.: Ieri am bolit, că eram bolnav, şi astăzi am venit, am venit până la… pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii, şi vineri îs acasă.
A.M.U.: Bine, drăguţule, deci când ai chef şi timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt.(…)
După aceste contacte telefonice, primarul Apostu şi Călin Stoia s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011, la un restaurant din Cluj-Napoca, întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de virarea în contul Cabinetului de avocatură Apostu Monica Undina a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T.SRL (viramente din datele de 9 şi 12 august 2011).
Este de remarcat faptul că, deşi în contactele sale cu învinuita Apostu M., inculpatul Stoia C.M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul Apostu Sorin şi, imediat după aceste întâlniri, se fac plăţi în contul cabinetului avocaţial.
Procurorii au ajuns la concluzia că Monica Apostu nu desfăşura nici o activitate de consultanţă şi că pe parcursul a patru luni a fost prezentă o singura dată la cabinet doar pentru câteva minute. De asemenea, Monica Apostu nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
De asemenea, din actele cabinetului de avocatură al învinuitei Apostu Monica rezultă că, singurii „clienţi” ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj-Napoca.
Şpagă prin firma socrului
Anterior folosirii cabinetului avocaţial al soţiei, Sorin Apostu a folosit pentru încasarea şpăgii sub formă de consultanţă şi firma „T”, unde asociat unic era socrul său şi unde soţia sa era jurist.
Potrivit motivării, datele financiare comunicate de societatea de consultanţă „T” la organele fiscale relevă că singurii clienţi ai firmei au fost societăţile „O.P. România”, SC „C. România SA”, „M.F.P.”, firme care în perioada 2008-2009 au virat lunar sume de bani în conturile societăţii „T”. Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, firma „O”. cu înfiinţarea a patru staţii de vânzare carburanţi, iar „C.” cu deschiderea primului hipermarket, pentru care a fost necesară eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
Cât costă un contract din fondurile de rezervă ale Guvernului
Pe lângă firmele soţiei şi socrului său, contractele atribuite erau dijmuite şi de un apropiat al primarului, omul de afaceri Călin Stoia, arestat preventiv o dată cu primarul.
Călin Stoia se folosea de buna sa relaţie cu primarul clujean, Sorin Apostu, pentru a rezolva mici probleme – autorizaţii sau acte diverse – pentru cunoscuţi sau oameni apropiaţi ai săi. Relaţiile lui Stoia nu se limitau doar la primarul Apostu. Potrivit unor interceptări, Stoia i-a promis unui apropiat că va interveni pe lângă oameni din anturajul Guvernului României pentru a facilita câştigarea unui contract pentru construcţia de drumuri.
Stoia a cerut un procent de 10% din totalul sumei alocate de Guvern pentru lucrările contractate, după cum rezultă din următoarea interceptare:
Stoia C.M.: Hai zi, cumetre.
B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresă făcută de prefect preşedintelui Consiliului Judeţean, înţelegi? E lucrarea din 2009 la nişte drumuri, când au fost calamităţile alea, înţelegi?
S.C.M.: Da.
B.: Şi de, oamenii au un milion de euro de recuperat, şi acuma, în prima tranşă, e făcut scrisoarea de ăştia, ţi-am zis…
S.C.M.: De firma care o făcut lucrările?
B.: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.
S.C.M.: Deci primăria o avut contract, firma respectivă cu primăria.
B.: Da, deci nu apare firma, ştii? Doar primăria apare.
S.C.M.: Am înţeles.
B.: Înţelegi? Şi în prima tranşă ar fi vrut 500.000 euro, 540.000…
S.C.M.: Stai puţin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăştia. Primăria care trebuie să-i primească de unde?
B.: De la Guvern.
S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezervă?
B.: Da, Fondul de rezervă.
S.C.M.: Ăla-i la dispoziţia primului ministru.
B.: Da, păi asta ţi-am zis, că ăla merge…
S.C.M.: Şi de ce nu-i dă?
B.: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgenţă, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulţi şi ştii cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.(…)
S.C.M.: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.
B.: Păi normal că oamenii…
S.C.M.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion… Pentru o sută de mii, nu mă dau jos din pat.
B.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?
S.C.M.: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu „Number one” trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.
B.: Da.
S.C.M.: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i…
B.: Dar normal, e normal. Deci, nu e pe ochi frumoşi.
S.C.M.: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta nu se deranjează.
B.: Da, asta e.
S.C.M.: Eu o să pun o întrebare.
B.: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.
S.C.M.: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul.
……..
B.: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema……….”.
