Primarul liberal al localitatii constantene Limanu, Nicolae Urdea, s-a apucat sa demoleze in aceste zile fundatiile ruinelor Conacului Puric din satul Hagieni. Veche proprietate a familiei cunoscutului actor si regizor Dan Puric, ferma „Hagieni”, formata din peste 360 de hectare de pamant, nu a fost retrocedata niciodata mostenitorilor.
In loc sa restituie proprietatea familiei Puric, primarul Urdea incearca sa stearga orice urma a vechiului conac pentru a impiedica astfel identificarea vechiului amplasament al fermei. Si toate acestea in conditiile in care pe rolul Tribunalului Constanta exista o actiune de revendicare, iar la Comisia judeteana de aplicare a Legii fondului funciar, o contestatie.
Stabiliti in Dobrogea inca din secolul XIX
Primul Puric care s-a stabilit in Dobrogea, in secolul XIX, a adunat in timp o avere considerabila. An dupa an, Ion Puric a cumparat pamanturi de la taranii turci, din zona localitatii Hagieni-Limanu. Astfel, cand a murit, batranul a lasat mostenire 366 de hectare de teren arabil si un conac cu toate acareturile. Cei care, dupa venirea comunistilor la putere, au fost deposedati abuziv de avere au fost Ion I. Puric si sora sa, Elena cpt. Petrescu, precum si sotul acesteia din urma. Au trait din plin calvarul colectivizarii, lasand urmasilor spre a le pastra cu sfintenie doar pretioasele titluri de proprietate din secolul XIX. Mostenitorii acestora, printre care si cunoscutul regizor Dan Puric, au incercat, dupa 1992, sa intre in posesia fermei Hagieni. Primele demersuri nu au avut sorti de izbanda, regimul politic de dupa Revolutie neincurajand returnarea bunurilor catre fostii proprietari. Timp de 16 ani, dupa modificari succesive ale legislatiei, familia Puric a depus petitii pe la toate comisiile de fond funciar. La un moment dat, printr-un simulacru de despagubire, autoritatile i-au transformat fara voia lor pe mostenitori in actionari ai unui IAS falimentar. „Ne-au transformat, fara macar a ne intreba, in actionari la IAS Ceres SA – adica o fictiune, pentru ca acest IAS a ramas tot o forma de spoliere a proprietarilor de drept”, a declarat Paul Petrescu, unul dintre urmasii lui Ion Puric.
Urdea „demolatorul”
Familia Puric a facut demersuri pentru a intra si in posesia a doua hectare de teren, locul pe care odinioara se inalta vechiul conac boieresc. In mod surprinzator, cel care s-a opus cel mai vehement retrocedarii, pe motiv ca amplasamentul nu ar fi liber, a fost chiar primarul liberal al comunei Limanu, Nicolae Urdea. Pentru a sterge orice urma a vechii gospodarii, edilul a dispus, zilele trecute, demolarea pana si a fundatiilor. Zeci de tone de piatra au fost desfacute bucata cu bucata. Pe locul vechiului conac cresc acum doar ciulinii. Distrugerile vin dupa ce, in anii trecuti, au fost deja demolate toate constructiile si gardul din piatra, desi unele mai erau functionale in 1990, fiind folosite de fostul CAP Limanu-Hagieni. Acest lucru este confirmat de sateni. Potrivit declaratiei Mariei Croitoru, „constructiile au rezistat pana la caderea comunismului. Dupa Revolutie, au fost ruinate, dar se pot recunoaste si azi locurile lor”. Nicolae Urdea nu a tinut cont nici de titlurile de proprietate autentice din secolul XIX ale familiei Puric si nici de faptul ca pe rolul Tribunalului Constanta exista un proces de revendicare pentru o parte din proprietate.
Abuzuri peste abuzuri
In anul 2000, Comisia judeteana Constanta de aplicare a Legii fondului funciar a emis Hotararea nr. 212, care a validat propunerile de restituire a drepturilor de proprietate dupa unul dintre autorii familiei Puric pentru o diferenta de teren de 40 de hectare. Comisia locala Limanu, prezidata de Nicolae Urdea, a intocmit formalitati de punere in posesie doar pentru 25 de hectare, refuzand abuziv punerea in aplicare a hotararii. Astfel, de la 366 de hectare de teren, cate a mostenit, familia Puric a obtinut decizie pentru 40 de hectare, pentru ca in final acestea sa se transforme in 25. Ulterior, pentru a da o forma de legalitate abuzului, Comisia judeteana a anulat ilegal propria decizie, emitand in locul acesteia Hotararea nr. 380/2001. Abuzul este evident, legea interzicand modificarea sau anularea unei hotarari fara interventia instantei judecatoresti. Ilegalitatile au fost reclamate autoritatilor si, cu toate ca cei implicati se fac vinovati de abuz in serviciu, fals si uz de fals, nu s-a intreprins nici o cercetare disciplinara sau judiciara impotriva acestora. In 2004, Puric a dat in judecata comisiile, locala si judeteana, de aplicare a Legii fondului funciar. Primarul Urdea nu s-a prezentat la nici un termen, tergiversand procesul. Greutati mari au intampinat proprietarii de drept si la Arhivele Nationale (AN). Functionarii acestei institutii au refuzat sistematic sa le puna la dispozitie vechile documente cadastrale ale comunei Limanu, in care figurau toate pamanturile lui Ion Puric. Doar ministrul Administratiei si Internelor, dupa o sesizare prealabila, a reusit sa-i determine pe contopistii de la AN sa-si faca datoria.
„Masina neagra” a Securitatii
Declaratiile satenilor mai batrani din Limanu, care i-au cunoscut pe boierii Puric si chiar au muncit pe pamanturile lor, sunt emotionante. Drama colectivizarii a fost traita nu numai de marii mosieri, care aveau sute de hectare de teren, dar si de taranii care aveau doar o palma de pamant. „I-am cunoscut bine pe membrii familiei Puric, care aveau mosie mare la Hagieni, de peste 300 de hectare”, spune Sait Denislam. Acelasi satean isi aminteste ca „sus, langa geamie, era curtea boiereasca ingradita cu piatra, in care erau casa de piatra, magazii de cereale, grajduri, porumbare, saivane si utilaje pentru cultivat pamantul. Mosia unde puneau grau era langa Movila turceasca, langa cimitirul vechi, pe mana dreapta cum te duci la Limanu”. „Ii ajutam la munca si ei ne ajutau pe noi sa traim”, a mai spus sateanul. Un alt localnic, Mircea Mitran, isi aminteste cum dupa razboi, in 1954, comunistii au venit in satul lor, i-au ridicat pe membrii familiei Puric si au colectivizat zona cu forta. Marturia acestuia este cutremuratoare: „Stiu ca boierii (n.r. – Puric) au fost ridicati cu "masina neagra" de comunisti. Eu am plecat in armata in 1954, de unde m-am intors in 1957. La Hagieni intrase colectivu', care exploata tot, chiar si pamanturile noastre”.
In picioare a mai ramas doar vechea fantana
Din vechea ferma a familiei Puric a ramas in picioare doar fantana. Putul, adanc de peste 40 de metri, era singurul din acea zona arida si de acolo se aprovizionau cu apa toti hagienii. Catarii scoteau neintrerupt burdufuri cu apa, care incarcau apoi sacalele satenilor. Oamenii isi amintesc foarte bine de acea fantana, reper important in istoria satului lor. „Imi amintesc fantana mare, la intrarea in curte, pe mijloc, de la care se scotea apa cu burdufuri invartite de magari”, spune o localnica, Maria Croitoru. Aceleasi lucruri si le aminteste si Mircea Mitran: „Intrarea la conac era langa Fantana Mare, de unde luau apa toti hagienii”. Putul a rezistat pana astazi si, la fel ca in urma cu 60 de ani, da apa tuturor satenilor. Pentru ca a instalat o pompa electrica si a adancit fantana cu trei metri, primarul de la Limanu se opune restiturii vechii locatii a conacului Puric. Am incercat sa luam legatura cu Nicolae Urdea, pentru a ne expune punctul sau de vedere. Din pacate, incercarile noastre repetate de a-l contacta, chiar la sediul Primariei Limanu, nu au avut nici un rezultat.
