Un calm relativ plana ieri asupra Beirutului, la o zi dupa valul de ciocniri violente intre factiunile pro si antiguvernamentale, in urma carora patru persoane si-au pierdut viata si peste 150 au fost ranite. Traficul rutier a fost reluat, dupa restrictiile impuse de armata, iar comerciantii si-au redeschis magazinele. Acalmia este doar aparenta insa, tensiunile interconfesionale si politice din Liban fiind vechi si la cote maxime.
Incidentele sangeroase intre sunniti si siiti au readus in prim-plan amintirile razboiului civil, care a devastat Libanul intre anii 1975 si 1990, si problemele politice latente. Astazi, "taberele" politice sunt conturate de guvernul premierului Fouad Siniora, sprijinit de o coalitie formata din Miscarea pentru Viitor a musulmanilor sunniti, condusa de Saad Hariri, fiul fostului premier libanez asasinat Rafic Hariri, Fortele Crestine Libaneze, partidele Falangei si Partidul Progresist al druzilor, pe o parte, si de o alianta de opozitie, pe de alta, formata din Partidul siit Hezbollah (cel mai important), miscarea siita Amal, condusa de liderul Michel Aoun, si din mai multe formatiuni mici, prosiriene. Fiecare tabara isi are aliati in exteriorul tarii. Statele Unite, Franta si Arabia Saudita, de exemplu, sustin guvernul lui Siniora, iar Hezbollah-ul, singura formatiune libaneza care nu a renuntat la arme dupa razboiul civil, se bazeaza pe siitii din Siria si Iran.
Criza politica a izbucnit dupa alegerile parlamentare din 2005, organizate la cateva saptamani dupa ce Siria si-a retras trupele din Liban, cand Hezbollah si Amal au ajutat coalitia guvernamentala sa castige majoritatea. S-a accentuat o data cu capturarea, la 12 iulie 2006, a doi militari israelieni, situatie care a generat un razboi de 34 de zile intre Liban si Israel. Si a capatat noi valente dupa conflict, cand opozitia libaneza condusa de miscarea Hezbollah a inceput sa ceara drept de veto in cadrul guvernului si organizarea de alegeri parlamentare anticipate, pentru a inlatura cabinetul lui Fouad Siniora. Un alt punct nevralgic al relatiei dintre putere si opozitie il constituie hotararea guvernului de a infiinta un tribunal international, sprijinit de ONU, pentru judecarea suspectilor in cazul asasinarii premierului Hariri. Opozitia nu a spus nu, dar a subliniat ca doreste sa se asigure ca acesta nu va fi utilizat drept o arma politica impotriva Siriei sau a Hezbollah.
Dupa violentele de joi, situatia este pe muchie de cutit in Liban, ajungerea la noi ciocniri sau chiar la un noi razboi civil atarnand de un fir de par. Aceasta cu atat mai mult cu cat unii analisti vad in aceste ciocniri o incercare a Iranului si Siriei, protectoare Hezbollah, de a distrage atentia lumii de la problemele lor.
