9.2 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăSpecialPe cine va îngropa scandalul licențelor Microsoft

Pe cine va îngropa scandalul licențelor Microsoft

 

Amuzantă confuzia principalelor canale de propagandă față de evoluția spectaculoasă a dosarului de corupție privind achiziționarea licențelor Microsoft. Pe de o parte, sumele vehiculate ca mită, milioane de euro, plus numărul foștilor miniștri pentru care DNA vrea să înceapă urmărirea penală, au făcut ca subiectul să nu poată fi minimalizat. Pe de altă parte, trompetele de serviciu, fie în slujba lui Ponta, a lui Udrea și, mai nou, a lui Iohannis, nu știu cum să îl apuce.

Sigur, cu toții, zeloși, s-au apucat să improvizeze. Cei mai numeroși, cei rămași orfani de Voiculescu, au vândut tema drept o demonstrație de onestitate a Guvernului Ponta și de corupție a PDL-ului. Ceilalți, evident, au pus accentul pe păcatul originar, anume pe primul contract de achiziție, semnat în vremea lui Adrian Năstase.

Și unii, și ceilalți, însă, înghit în sec când trebuie să răspundă la întrebarea esențială care se pune, având în vedere momentul în care a fost lansată cererea DNA, cu doar câteva zile înainte de începerea campaniei prezidențiale: pe care candidat îl ajută și pe care îl încurcă acest dosar exploziv? Care este, de fapt, substratul său electoral și ce impact va avea asupra cursei pentru Cotroceni?

Schimonoseala doctă a celor ce încearcă să inventeze niște răspunsuri pe placul sponsorilor nu are nici o relevanță. Este cât se poate de sugestiv însă că nici măcar responsabilii cu manipularea din partide și liderii pentru care lucrează nu sunt în stare să vină cu vreo narațiune cât de cât convingătoare, care să le servească scopurile și pe care să o ofere pe tavă trompetelor, pentru a o plasa la televizor.

De ce? Pentru că, de fapt, nici ei nu au habar ce se întâmplă. Caută de trei zile încoace, ca hăbăucii, indicii care să le sugereze pe care dintre candidați îi va torpila scandalul Microsoftgate și dacă nu cumva chiar ei sunt ținta, dar degeaba. Nimic nu se leagă. Și nici nu se va lega, pentru că ei caută doar un răspuns care să se potrivească logicii strâmbe în care operează: un astfel de dosar nu poate fi decât o răfuială montată de un partid/grup de interese pentru a lovi în alt partid/grup de interese.

Pentru toți candidații și responsabilii lor cu propaganda care gândesc așa am o veste proastă. Acest dosar nu este compatibil cu sistemul de operare cu care funcționează mințile și buzunarele lor. Softul acestei investigații a fost scris în altă parte, iar „mașinăriile umane“ care îl rulează în România au înțeles deja că marja de eroare permisă – subiectivism, simpatii, interese politice și financiare – este mai redusă ca oricând și, ca atare, orice greșeală va fi sancționată cu resetarea și înlocuirea componentei compromise.

Acest dosar este, într-adevăr, dinamită pură, dar nu pentru un candidat sau mai mulți, în mod special, ci pentru toată clasa politică ce a profitat, direct sau indirect, de șpăgile de sute de milioane de euro care se dau de mai bine de 15 ani pentru aproape toate contractele de informatizare încheiate de stat.

În primul rând, trebuie observat că în comunicatul dat vineri de DNA se menționează că „din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft…“. Este vorba de raportul Corpului de Control al prim-ministrului, înaintat pe 5 iunie 2013 către procurorii anticorupție, punctul de plecare oficial al anchetei în care astăzi se cere urmărirea penală a celor nouă miniștri.

Cu alte cuvinte, deși Victor Ponta a declarat public că raportul Corpului său de Control îi viza pe Valerian Vreme și Daniel Funeriu, foști miniștri PDL ai Comunicațiilor și Educației, în realitate acesta oferise procurorilor și „indicii“ pentru începerea investigării colegilor săi de partid, care au deținut portofolii în Cabinetul Adrian Năstase – Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău și Alexandru Athanasiu.

Nici nu ar fi avut cum să fie altfel, de vreme ce raportul Corpului de Control al premierului a fost trimis la trei luni după ce cotidianul american Wall Street Journal relata că „autorităţile federale din Statele Unite investighează compania Microsoft şi parteneri de afaceri ai acesteia care ar fi oferit mită unor oficiali guvernamentali din România, Italia şi China pentru a obţine contracte. Anchetatorii americani verifică dacă Microsoft a avut vreun rol în cazul unor acuzaţii conform cărora firme intermediare partenere ar fi oferit mită pentru a obţine contracte de software cu Ministerul român al Comunicaţiilor“.

Este aproape imposibil ca, la momentul începerii controlului, Guvernul Ponta să nu fi aflat deja de investigația FBI, implicit de faptul că ea vizează și contractul inițial de cumpărare de licențe, încheiat în timpul guvernării Năstase. Ca urmare, toate declarațiile făcute în vara anului trecut despre „jaful din timpul mandatelor Vreme și Funeriu“ nu au fost altceva decât o perdea de fum, menită să preîntâmpine tsunami-ul ce avea să vină de peste ocean pentru a se prăbuși peste propriul partid și, vom afla, poate chiar să-l bage înapoi la închisoare pe mentorul său. Ca dovadă: Vreme și Funeriu sunt singurii dintre cei nouă miniștri acuzați de abuz în serviciu, dar nu și de luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Acest detaliu ne spune ceva despre Valerian Vreme și Daniel Funeriu, dar nimic despre partidul care i-a pus în funcții, PDL. Pentru că tot PDL l-a pus ministru la Comunicații și pe Gabriel Sandu, cel care, potrivit procurorilor, ar fi încasat nu mai puțin de 4,8 milioane de euro mită. Tot Gabriel Sandu este și cel pe care Guvernul Boc s-a bazat să realizeze proiectul-fantomă E-România, care a tocat zeci de milioane de euro și a rămas neterminat până azi.

E-România, lansat cu surle și trâmbițe, în 2009, chiar de Emil Boc, urma să fie un „site cu informații despre toate localitățile din România“. Și nu orice fel de site, ci unul de un miliard de euro! Ați citit bine, un miliard de euro, după cum anunța, în primăvara lui 2010, Toma Câmpeanu, consilierul ministrului Gabriel Sandu și coordonatorul proiectului E-România.

Site-ul nu a fost făcut niciodată, dar a consumat, totuși, aproape nouă milioane de euro, o mare parte din această sumă fiind plătită către compania Omnilogic, care a câștigat licitația pentru realizarea portalului în condiții catalogate ulterior ca fiind dubioase, de către același Corp de Control al lui Victor Ponta. Pe ce s-a cheltuit grosul sumei? Un milion și ceva pe computere, servere și alte echipamente, șase milioane (!) pe programe și o jumătate de milion pe instalarea echipamentelor și programelor.

Luni de zile, după cum au concluzionat inspectorii guvernamentali, computerele de un milion de euro au stat abandonate în parcarea subterană a Centrului Naţional „România Digitală“. Toate acestea se întâmplau în anul de grație 2010, când Traian Băsescu și Guvernul Boc vorbeau de nevoia de sacrificiu, tăind salariile angajaților din sectorul public cu 25% și mărind TVA la 24%. În acele vremuri foarte dificile, aproape 3 milioane de euro din banii alocați pentru E-România au venit din Fondul de rezervă bugetară!

 

Foarte interesant, însă, este că, în ciuda acestui raport foarte detaliat și extrem de critic al Corpului de Control al premierului Ponta, care vorbea, implicit, și despre profesionalismul lui Toma Câmpeanu, coordonatorul proiectului-fantomă E-România, dar și despre neregulile flagrante în procesul de atribuire a contractului către firma Omnilogic, Victor Ponta l-a numit pe Toma Câmpeanu secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională.

Incredibil, dar adevărat! Toma Câmpeanu, cel care visa la un portal de un miliard de euro, consilierul ministrului PDL al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, acuzat azi că a luat 4,8 milioane de euro mită, a fost promovat de Victor Ponta. Se întâmpla în noiembrie 2013, la cinci luni după ce Corpul său de Control își înainta raportul Parchetului General, pentru a începe urmărirea penală pentru infracțiunile grave descoperite.

Mai mult, la o lună de la promovarea lui Toma Câmpeanu în funcția de secretar de stat, firma Omnilogic câștiga licitația pentru conectarea la internet a 2.500 de sate, comune și orașe mici, un proiect de 30 milioane de euro. Interesant este că Victor Ponta a ținut să fie prezent personal la semnarea contractului.

Întrebat cum își explică faptul că de acest proiect se va ocupa aceeași firmă despre care Corpul său de Control afirma că „i-au fost acordate puncte nejustificat, la evaluarea ofertei depuse la licitația pentru portalul E-România“ și că pentru asta au și sesizat Parchetul, premierul a răspuns: „Toţi suntem la Parchet în ţara asta! (…) Eu habar n-am cine a câştigat şi cine a mai participat la această procedură. Ştiu doar că s-au respectat absolut toate cerinţele solicitate de legislaţia europeană, au fost şi contestaţii, tot. Deci, semnăm!…“.

Acest exemplu este doar unul dintre sutele, poate miile, din ultimii 15 ani, care demonstrează că marile firme ce s-au ocupat de proiectele de informatizare plătite din bani publici au făcut tranziția, practic peste noapte, de la un partid la altul, de la un ministru la altul. Și, după cum vedem din informațiile date deja de DNA, cei mai mulți nu au avut nici o problemă să mituiască în stânga și în dreapta, fără să țină cont de coloratura politică a celui sau celei în pixul căruia sau căreia stătea semnarea unui contract.

Ce înseamnă asta? Că dacă procurorii merg până la capăt, ancheta licențelor Microsoft va lovi crunt în toate partidele. Iar de data aceasta, după cum spuneam, având în vedere că ea a început din Statele Unite, șansele de a se mai opri la ușa cuiva „prea mare ca să cadă“ sunt aproape egale cu zero. O dată ce intermediarii, cum este Claudiu Florică, fostul șef pe România al Fujitsu Siemens Computers, au spus tot, cei ce au primit banii nu mai au nici o scăpare. Dezvăluirile de tipul acesta vin „all inclusive“, nume, sume, conturi, servicii prestate și poate chiar și dialogurile și corespondența.

Iar o dată ce vor apărea detaliile mitei luate de Ecaterina Andronescu, cel mai nociv personaj din învățământul românesc, sau Dan Nica, cel mai bine informat pesedist când vine vorba de afacerile necurate din mediul IT, vor începe să apară și complicii lor, din propriul partid, din alte partide sau din mediul de afaceri. Multiplicați cu cinci, zece oameni fiecare mare contract de informatizare din România și o să aveți dimensiunea batalionului penal care a sifonat sute de milioane de euro din banul public.

Adăugați și afacerea EADS, adăugați și toate celelalte ministere, în afara Comunicațiilor și Educației, și începeți să vă apropiați de tabloul complet, de scara reală a caracatiței. Orice oprire a anchetei mai devreme de a fi luat la puricat fiecare tentacul, de a urma firul ierarhic al șpăgilor în interiorul partidelor care au girat această monstruozitate ar echivala cu un eșec. Cu ratarea oportunității istorice de a curăța politica românească până la os. Cu ratarea șansei de a avea un nou moment zero, după 25 de ani de la Revoluție.

Nu este imposibil ca un candidat care nu a luat parte la porceală să beneficieze de pe urma anchetei DNA, dacă va ști să se folosească retoric de conotațiile ei. Dar ce este cu adevărat important este că impactul investigației are toate șansele să se facă simțit mult după încheierea alegerilor prezidențiale și să aibă efecte asupra clasei politice în ansamblul ei. Ceea ce va ușura mult misiunea viitorului președinte, dacă va fi unul dornic să lucreze în interesul țării, sau i-o va îngreuna considerabil, dacă va fi unul care va încerca să readucă mafia în fruntea statului.

Dan Cristian Turturica
Dan Cristian Turturica
Jurnalistul Dan Cristian Turturică conduce, de aproape opt ani, redacţia cotidianului “România liberă”. Înainte de a se alătura celui mai longeviv ziar din România, a condus redacţia săptămânalului “Prezent” şi a fost redactor-şef al cotidanului “Evenimentul Zilei” (2000-2004). În perioada 1995-1997 a fost corespondent special al cotidianului “Ziua” în SUA, timp în care urmat cursurile Universităţii din California, obţinând diploma de Master în Comunicarea de Masă. Experienţa de 20 de ani în presa scrisă (a debutat în 1990 la săptămânalul “Expres”) este completată de cea din audiovizual: a fost unul dintre producătorii şi prezentatorul emisiunii “Reporter Incognito”, difuzată între 2002 şi 2004 de postul “Prima TV”, şi a moderat talk-show-urile “Prim Plan” (TVR) şi “Arena Media” (Realitatea TV).
Cele mai citite

Cod galben de vânt puternic și ploi în nord-vestul Moldovei și pe litoral. La București, sâmbătă e posibil să ningă

La munte va ninge consistent, iar viteza vântului pe creste va depăși 90 km/h O atenționare de vânt puternic și ploi care vizează mai multe...

O nouă manifestație de protest în Georgia. Se cere anularea scrutinului parlamentar

Mii de manifestanţi au denunţat din nou la Tbilisi, marţi seara, victoria controversată a partidului aflat la putere în alegerile legislative din octombrie în...

Economia României în declin: Profiturile scad, pierderile cresc

Semne de încetinire economică în 2023, după bilanțul financiar a peste 900.000 de companii Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului pentru zf.ro, cifra de afaceri...
Ultima oră
Pe aceeași temă