Pe cine a mai rezolvat reţeaua Voicu?

Întrebarea este dacă dosarele cu inculpaţi achitaţi mai pot fi redeschise în condiţiile în care ar exista dovezi că soluţiile date nu au fost corecte.

De exemplu, ne-am putea întreba dacă soluţiile favorabile primite anul trecut de deputatul PSD Ion Dumitru şi de fostul senator Şerban Brădişteanu, ambii judecaţi pentru corupţie sunt corecte. Au fost ei ajutaţi de „reţeaua Voicu”? Un răspuns am putea primi doar de la instituţiile judiciare.

Într-o discuţie din toamna anului 2009 cu senatorul PSD Alexandru Mazăre (potrivit stenogramelor pu­blicate de HotNews), senatorul Voicu relata: „Băga-mi-aş p… în Geoană şi cu toţi americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulţi au dosare. Şi cu toate golăncile, cu şeful organizaţiei PSD de la Dolj. Schutza aia cu serele, cu tot… Păi, şefa doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel. Şi nu-ţi mai dau nume. Că nu-i frumos. Mulţi, dom’ne! I-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat la puşcărie…”

„Schutza aia cu serele”

Voicu nu a minţit: „Schutza aia cu serele”, identificată de România liberă  în urmă cu două zile drept Maria (Lili) Schutz, consilier judeţean PSD, preşedintele organizaţiei femeilor din PSD Dolj şi vicepreşedintele PSD Dolj, are un dosar penal la Tribunalul Bihor, suspendat pe 9 aprilie anul trecut. Motivul suspendării judecării era trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru soluţionarea unei excepţii invocate de apararea Mariei Schutz. În acest dosar s-a reuşit o performanţă egalată poate  doar de cauzele penale ale lui Adrian Năstase de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: în aproape doi ani şi jumătate  nu s-a reuşit începerea judecării dosarului penal. Amânările s-au făcut fie pentru „lipsă procedură”, fie pentru lipsă de apărare, iar la unul dintre termenele de judecată s-a invocat „lipsă procuror”.  Maria (Lili)  Schutz nu a răspuns apelurilor noastre repetate şi nici preşedintele Organizaţiei PSD Dolj, Ion Prioteasa, pentru a afla amănunte atât despre dosar, cât şi despre relaţia cu senatorul PSD Cătălin Voicu.  Însă colegi de partid din Craiova care au dorit să-şi păstreze anonimatul au confirmat relaţiile „foarte apropiate” dintre Cătălin Voicu şi  Maria (Lili) Schutz. „Doamna Schutz a fost mereu apropiată de conducerea PSD de la Bucureşti. Pe vremea premierului Adrian Năstase, Lili Schultz se poza cu Ristea Priboi, care avea  mare influenţă  în zona noastră. În acea perioadă ea a reuşit să obţină o mulţime de active de la Agenţia Domeniilor Statului, printre care serele de la Oradea – pe cele de la Codlea le avea deja din septembrie 2000 -, ceva pe la Dăbuleni, subvenţiile pentru instalaţii de irigat. Ca să le obţină, îl plimba pe ministrul Ilie Sârbu pe la Serele Codlea să se laude cu ce ştie ea să facă. După venirea lui Geoană la conducere în PSD, se lăuda cu acesta şi cu Vanghelie, cu Voicu, şi se afişa cu ei. Făcea joc de scenă pentru a obţine ce doreşte”, spun sursele noastre.

Prejudiciu de 5 milioane euro

Pe data de 18 decembrie 2007,  Serviciul Teritorial Anticorupţie Oradea a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Maria Schutz, manager al mai multor societăţi comerciale, a lui Corneliu Popa, fost director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), a lui Mihai Ciobanu, fost director al Direcţiei Urmărire Contracte din cadrul ADS,  şi a lui Ion Dascălu, asociat la SC Sere Codlea SA, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de înşelăciune prin care s-a creat un prejudiciu de peste 5 milioane euro în dauna statului. Concret, în anul 2002, ADS, reprezentată de Corneliu Popa, a vândut  acţiunile SC ORSER SA ORADEA societăţii prospăt înfiinţate Wordser Ţuglui, reprezentată de inculpata Maria Schutz. De asemenea, i-a concesionat terenul de 104 hectare pe care se aflau res­pectivele sere. Potrivit rechizi­toriului, Maria Schutz oferise un preţ mai mic decât cel al contraofertantului, dar a câştigat serele de la Oradea  deoarece se obliga să realizeze un program de investiţii din surse prorii de peste două milioane de dolari. Pe perioada derulării contractului, Maria Schutz a prezentat date nereale care atestau rea­lizarea investiţiilor. În realitate, spun procurorii anticorupţie invocând actele din dosar, majoritatea activelor serelor de la Oradea au fost înstrăinate de către Maria Schutz  către societatea Transcom SRL, controlată tot de Schutz. Inculpata a folosit aceeaşi reţetă pentru înstrăinarea Serelor Codlea. În plus, în acelaşi rechizitoriu, Maria Schutz este acuzată că a solicitat o subvenţie de 70% pentru instalaţii de irigat, în baza unor acte false.

Cum a scăpat Ion Dumitru de justiţie

Achitarea deputatului PSD Ion Dumitru, fost şef al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva,  pronunţată prin hotărâre definitivă pe data de 28 septembrie 2009, de completul de nouă judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,  a stârnit controverse. Ion Dumitru a fost trimis în judecată în 2006 alături de alţi patru foşti subordonaţi, deoarece în perioada iulie-decembrie 2004 a încheiat  opt contracte de achiziţii (echipamente de lucru, armament, accesorii, echipamente de vânătoare), cu adaosuri comerciale  astronomice de până la 19.500%, de la societăţi comerciale controlate de aceeaşi persoană, fără a respecta normele legale ale  achiziţiilor publice. Procurorii susţin că Ion Dumitru şi ceilalţi membri ai comisiei de licitaţie (subordonaţii săi de la Romsilva)  au refuzat să cumpere aceleaşi echipamente de la societăţi care practicau preţuri mici. Anchetatorii mai menţionează că   societăţile câştigătoare ale contractelor au achiziţionat echipamentele tocmai de la firmele  ale căror oferte au fost respinse de către conducerea Romsilva reprezentată de Ion Dumitru. Prejudiciul a fost estimat la peste 91 miliarde lei vechi. Cu toate că la dosar existau acte doveditoare ale acestor tranzacţii, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât achitarea inculpaţilor. Motivul achitării  a fost faptul că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva nu este instituţie publică şi autoritate contractantă, în consecinţă, nu trebuie să respecte  legislaţia referitoare la achiziţiile publice, cu atât mai mult cu cât bunurile au fost cumpărate din fondurile pro­prii ale  instituţiei. În raportul de activitate al DNA pe anul 2009 se precizează că această achitare nu se impută procurorului anchetator. Cu alte cuvinte, se impută judecătorilor. Potrivit raportului DNA, judecătorii nu au ţinut cont de faptul că veniturile proprii ale Romsilva au fost realizate „prin exploatarea şi valorificarea proprietăţii pu­blice şi private a statului”.

Fostul senator PSD Brădişteanu, achitat pentru o mită de peste 4.000.000 euro

Un alt caz răsunător este cel al fostului senator PSD Şerban Brădişteanu. Acesta a fost achitat de magistraţii Tribunalului Bucureşti în decembrie 2009, în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că, în calitate de preşedinte al unei comisii de licitaţie pentru echiparea spi­talelor penitenciarelor, a primit ca mită sumele de 500.000 dolari şi 3.594.333 euro. Banii ar fi fost primiţi de la două societăţi – una din Elveţia, alta din Austria -, pentru că Şerban Brădişteanu le-ar fi atribuit discreţionar contractele, cauzând un pre­judiciu statului de 9.169.606 euro. În actul de inculpare Brădişteanu a fost acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi pentru luare de mită în formă continuată. Probele principale ale acuzării erau documentele licitaţiei şi documente bancare. Potrivit documentelor bancare,  Brădişteanu şi-a deschis  con­turi la Union Bank of Swizerland. În aceste conturi au fost virate sumele de bani de către una dintre societăţile câştigătoare ale licitaţiei, din care  ulterior Brădişteanu a retras în numerar 2.459.375 euro. Rulajele din conturile bancare ar fi arătat că inculpatul  a folosit o parte din bani pentru sejururi în staţiunea Bora Bora, pentru ceasuri şi bijuterii, pentru obiecte de podoabă cumpărate din Rio de Janeiro etc. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti l-au achitat pe Şerban Brădişteanu considerând că fapta de abuz în serviciu nu există. Procurorii au declarat recurs.

Pot fi redeschise dosarele cu achitări definitive?

Justiţia din România a cunoscut de-a lungul vremii achitări care pot fi considerate chiar scandaloase. Mai pot fi redeschise acele dosare vreodată?  Specialiştii în drept spun că pot fi reluate cauzele în care „soluţia a fost viciată de un act de corupţie pentru care judecătorul a fost ulterior condamnat”. „Dosarul poate fi redeschis în termen de 30 de zile de la data pronunţării condamnării.  Dosarul mai poate fi redeschis şi dacă judecătorul a fost sancţionat disciplinat de către CSM, dar tot în urma condamnării sale”, a declarat Radu Carp, profesor de drept şi ştiinţe politice la Universitatea Bucureşti.