Romania nu va trimite nici un specialist in agricultura in Parlamentul European, desi tara noastra este a treia ca marime in privinta suprafetei agricole din Uniunea Europeana. Listele de partid sunt pline de profesori, ingineri mecanici, jurnalisti, analisti politici. Abia la UDMR, pe pozitia 39 putem intalni un inginer agronom, dar, pe un astfel de loc, nu are nici o sansa sa ajunga in Parlamentul European.
Agricultura este un domeniu strategic, dar si foarte sensibil pentru tara noastra. Legislatia in domeniul agriculturii este adoptata la Bruxelles si Strasbourg, nicidecum in Parlamentul Romaniei. Ca toate celelalte tari membre, am pierdut suveranitatea in aceasta materie. De aceea este foarta importanta prezenta romaneasca in Parlamentul European, mai ales in conditiile in care, la anul, se va adopta bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2013-2018, iar tarile mari vor cere reducerea subventionarii agriculturii.
Timp in care fermierul roman se roaga la Dumnezeu sa ploua pentru ca pamantul sa dea roade, iar banii de la UE sunt blocati in programe de calculator care nu functioneaza. Pe de alta parte, fostul ministru al Agriculturii Dacian Ciolos a criticat partidele politice ca le-au facut taranilor promisiuni electorale fara acoperire, in campania din toamna, iar acum li se spune ca UE nu vrea sa le acorde subventii.
Nici unul dintre candidatii aflati pe locurile eligibile de pe listele de partid nu are studii si nu a lucrat in domeniul agriculturii. Romania trimite in Parlamentul European 33 de deputati si, dupa cum arata sondajele de opinie, PDL si PSD au sanse sa trimita in PE in jur de 15 europarlamentari, PNL – opt, UDMR – trei sau patru. Printre acestia putem gasi economisti ca Theodor Stolojan, de la PDL, sau Corina Cretu, de la PSD, ingineri mecanici precum Dragos-Florin David (PDL), mai multi juristi precum Renate Weber, de la PNL, profesori ca Victor Bostinaru, de la PSD. Pe lista figureaza un psiholog, un filolog, dar si un jurnalist, Traian Ungureanu. Dar nici un partid nu a oferit un loc eligibil unui specialist in agricultura. Singurul inginer agronom se afla pe locul 39 pe lista UDMR!
Fostul ministru al agriculturii Dacian Ciolos ne-a declarat ca au existat discutii intre specialistii din agricultura si presedintele Traian Basescu, dar si cu partidele politice pentru ca listele de eurocandidati sa cuprinda oameni pregatiti in acest domeniu. "Toti au cazut de acord ca aceasta zona este de domeniu strategic pentru viitorul Romaniei. Chiar presedintele a fost cel care a solicitat intalnirea cu noi", a spus Ciolos. El s-a aratat dezamagit ca partidele au hotarat sa nu trimita in Parlamentul European nici un profesionist care sa cunoasca problemele agriculturii si normele europene in materie. Vasile Matei, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, a confirmat ca au avut loc negocieri cu asociatiile profesionale pentru ca partidele sa trimita oameni bine pregatiti in PE. "A fost o inconstienta a liderilor politici. Situatia este foarte grava, iar ei nu-si dau seama de asta.
Am vorbit chiar personal cu presedintele ca macar PDL sa aiba pe lista specialisti in agricultura. Am trimis si o intampinare scrisa. Nimic nu s-a intamplat", a mai spus Matei. Dacian Ciolos, care a ocupat mai multi ani postul de director general in agricultura in probleme de legislatie europeana, a subliniat ca perioada urmatoare este esentiala pentru viitorul agriculturii romanesti. Acesta a precizat ca, in procent de 80%, soarta agriculturii romanesti este decisa la Bruxelles si Strasbourg, si nu la Bucuresti. "Romania a pierdut suveranitatea deciziilor in domeniul agriculturii. Asa se intampla cu toate statele membre. De aceea, este foarte important pe cine trimitem in PE", a mai spus Ciolos. El a explicat pentru Romania libera ca Parlamentul European va incepe de anul viitor negocierea si adoptarea urmatorului buget UE, cel pentru 2013-2018, adica cu doi ani inainte de finalizarea exercitiului bugetar actual.
Piesa de rezistenta este cea legata de agricultura. exista o puternica disputa in privinta distribuirii fondurilor europene. De exemplu, marile tari europene si cele nordice, care si-au rezolvat problemele din agricultura, vor solicita reducerea banilor alocati pentru culturile agricole. "Romania va trebui in asemenea conditii sa se ralieze pozitiei tarilor mici, dar cu agricultura puternica, precum Polonia, Ungaria, Grecia, care vor mentinerea si chiar cresterea subventiilor pentru dezvoltarea agriculturii", a mai spus Ciolos. Vasile Matei a subliniat ca parlamentarii romani vor trebui sa se bata si pentru egalizarea subventiilor acordate tarilor UE. "In acest moment, un fermier din Franta sau Germania primeste pana la 300 euro pe ha. Noi primim doar maximum 107 euro. Nu este corect", a spus liderul agricultorilor. In acest context, taranii romani nu pot rezista, deoarece pe piata europeana s-a creat in prezent o situatie de concurenta neloiala.
Este, de altfel, motivul pentru care consumatorii romani, mai ales cei din marile orase, sunt nevoiti sa cumpere aproape exclusiv fructe si legume din import. Producatorii autohtoni sunt coplesiti de productia celor care in tarile lor beneficiaza din plin de ajutorul UE, prin intermediul statelor respective. Dacian Ciolos considera ca alesii romani vor trebui sa negocieze in grupurile parlamentare din care fac parte pentru a putea obtine un post de presedinte sau vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura pentru PE, iar din pozitia aceasta sa reuseasca sa-si impuna agenda si sa reprezinte inclusiv interesele romanesti, alaturi de cele europene. Fostul ministru a criticat si promisiunile electorale fara acoperire ale partidelor din campania electorala pentru parlamentare. "Partidele le-au promis taranilor ca le vor acorda tot felul de subventii, fara sa le spuna ca, de fapt, Parlamentul Romaniei nu poate legifera in acest domeniu, fiind acum un atribuit al PE", a spus Ciolos.
Drept exemplu, un lider al Ligii Producatorilor Agricoli din Ilfov, Costea Alexandru, ne-a spus ca PSD le-a promis taranilor in campania electorala din toamna ca le va acorda subventie pe ingrasaminte agricole. "S-a dus ministrul Ilie Sarbu la Bruxelles sa ceara subventie pentru ingrasaminte. Dar s-a intors cu mana goala, pentru ca norma europeana interzicea acest lucru", a precizat Costea.
Fonduri pierdute din cauza nepasarii
Costea Alexandru priveste cum se sting sub dogoarea soarelui culturile sale de grau. Se uita mereu spre cer si se roaga la Dumnezeu sa vina ploaia. Are in arenda 1.100 ha in Stefanesti (Ilfov). "Fratiorii plantei de grau au cazut. A ramas planta singura, parasita. Dar se usuca vazand cu ochii. De jos, din pamant, vine caldura. Acum, in plina primavara, la nivelul solului este deja o caldura de 40 de grade", ne spune cu mare suparare domnul Alexandru. Anul asta este compromis, "daca in doua saptamani nu ploua". Sta neputincios in fata culturilor sale, investitie de 15 miliarde, si nu poate face nimic. "Ceausescu a reusit sa faca un sistem de irigatii. Insa, dupa Revolutie, tiganii au furat pana si tuburile de canal", a mai spus Costea Alexandru. Asa, in fiecare an, fermierii romani stau si asteapta ajutor de la Dumnezeu. "Totul este o loterie. Daca ploua, suntem fericiti.
Daca nu, asta e soarta, ne pierdem banii." Costea Alexandru acuza, cu naduf, autoritatile romane care nu fac nimic pentru fermierul roman. Doar UE il mai poate salva, dar statul roman nici macar nu este in stare sa aduca fondurile europene. "Nu am primit subventia pe ha. Ne-a motivat ca nu functioneaza programul centralizat folosit de APIA. Cica trebuie sa cumpere altul si apoi vine subventia", sustine fermierul din Ilfov. El ne povesteste ca a cheltuit, anul trecut, 30.000 de euro pentru un proiect de atragere de fonduri europene pentru o ferma de porci. "Mi s-a spus ca documentatia a fost aprobata, ca proiectul este eligibil, dar ca nu mai au bani. Acum, ca sa particip la o noua sesiune de proiecte europene, va trebui sa cheltuiesc alti 30.000 de euro pentru actualizarea documentatiei. Nu este rentabil. Mai bine abandonez", mai spune Costea Alexandru.
Modelul grecesc: livezi de kiwi in locul culturilor de tutun
» Romania libera: Domnule prefect, cum a reusit regiunea Pieria, din zona Mecedonia, sa atraga fonduri europene pentru agricultura?
George Papastergiou: In toata aceasta regiune se cultiva tutun. Fiecare fermier putea intretine o familie de cinci persoane. Dupa ce am intrat in UE, a scazut subventia pentru aceasta cultura, iar de la anul tutunul nu va mai fi sustinut deloc, tinand cont de normele europene privind fumatul. Deci, mai toti fermierii au ajuns in stare de faliment. Dar, cu ajutorul fondurilor europene, agricultorii greci s-au reprofilat. Unii au obtinut bani pentru turism, altii au trecut la alte culturi.
» R.l.: Ce a luat locul tutunului?
G.P.: Acum se cultiva kiwi. Fermierii au facut proiecte pentru cultura de kiwi si sunt livezi intinse pe zeci de ha pe care se cultiva acest fruct. Noi asiguram necesarul de fructe pentru toata Grecia, dar si exportam in Uniunea Europeana.
» R.l.: Ce recomandari ii puteti face fermierului roman?
G.P.: Romania este o tara foarte bogata si foarte frumoasa. UE aloca sume foarte mari pentru produsele ecologice, iar in Romania pamantul este foarte bun. Insa trebuie sa existe o forma de organizare pentru a atrage fonduri europene. Cele mai rentabile sunt firmele mici, familiale, care sa exploateze pamantul si sa infiinteze ferme agricole.
