Ambasadorul Germaniei în România propune o nouă dimensiune a parteneriatului româno-german, pe fondul unor investiţii importante anunţate de companiile germane în Transilvania.
Ultimii ani par să fi adus o reorientare de substanţă a politicii externe româneşti. Iritarea şi nervii preşedintelui francez Nicolas Sarkozy au îndepărtat România de Franţa, însă seriozitatea şi meticulozitatea cancelarului german Angela Merkel au transformat Berlinul într-un interlocutor mult mai ascultat de români.
Tocmai de aceea, în cadrul unei conferinţe ţinute la Universitatea Babeş-Bolyai, ambasadorul Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, a lansat ideea unei relaţii privilegiate, în interiorul Uniunii Europene, între Germania şi România.
Locul unde a fost lansată această idee este unul simbolic. Clujul este, de fapt, vechiul Kalusenburg reîntemeiat de coloniştii saşi din Evul Mediu pe locul oraşului roman Napoca, Transilvania este cunoscută încă de acum 1.000 de ani şi sub numele de Siebenburgen, iar Universitatea Babeş-Bolyai este singura care are o linie autonomă de studiu în limba germană.
Schimbare de ton
Schimbarea majoră de ton a diplomaţiei germane în relaţia cu România s-a produs la un an şi jumătate după vizita la Cluj a Angelei Merkel. Parteneriatul româno-german ar urma să valorifice investiţiile germane şi poziţia geostrategică – cheie a României la Marea Neagră.
Schimbare majoră de ton a diplomaţiei germane în relaţia cu România. La un an şi jumătate de la vizita cancelarului federal german, Angela Merkel, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, ambasadorul Germaniei în România, Andreas von Mettenheim, a lansat, tot la Cluj, propunerea unei noi dimensiuni a parteneriatului româno-german, în interiorul Uniunii Europene. Acest parteneriat ar urma să valorifice investiţiile germane şi poziţia geostrategică – cheie a României la Marea Neagră. Ca gest simbolic, ideea a fost lansată în Universitatea Babeş-Bolyai, singura instituţie de învăţământ superior din România care are o linie autonomă de studiu în limba germană. Mai mult, există şi părerea unor cadre didactice clujene că ar fi potrivită schimbarea denumirii universităţii clujene în Universitatea Babeş-Bolyai-Oberth, însă, deocamdată, această idee nu a câştigat teren din cauza controverselor legate de colaborarea marelui savant sas, Herman Oberth, cu regimul nazist în perioada celui de-al doilea război mondial. Herman Oberth a primit titlul ştiinţific de doctor al universităţii clujene, în condiţiile în care ideile din teza sa de doctorat, ulterior validate în practică, fuseseră respinse de universităţi germane.
Germania preia rolul Franţei
Deteriorarea relaţiilor dintre Franţa şi România nu a scăpat diplomaţiei germane. Ambasadorul Germaniei în România, Excelenţa Sa, Andreas von Mettenheim, a sugerat, prin intermediul unui discurs ţinut în faţa cadrelor faptul că investiţiile germane în România sunt un semn al dorinţei Berlinului de a sprijini un astfel de parteneriat şi a dat de înţeles, fără a pronunţa vreun nume, că investitori precum Bosch vor proceda într-o manieră total diferită faţă de cum a procedat Nokia. „În timp ce pentru noi, Bruxelles este standardul, în România există o tendinţă mai puternică de a practica şi a înţelege politica europeană prin prisma relaţiilor cu fiecare stat în parte. Aici poate interveni discrepanţa dintre modurile de acţiune. Din acest punct de vedere, politica, economia şi cultura joacă un rol la fel de important ca şi relaţiile formate de-a lungul istoriei. Să luăm exemplul Franţei: prezenţa sa puternică lingvistică, culturală, arhitecturală în România contează pentru România mai mult decât toate celelalte aspecte europene comune. Faptul că atunci când se ajunge la conflicte, iritaţiile sunt deosebit de mari, aşa cum am văzut recent, se confirmă prin acest diagnostic”, a spus ambasadorul german.
Andreas von Mettenheim a sugerat faptul că relaţiile dintre Germania şi România cunosc o dezvoltare accelerată şi că germanii sunt pregătiţi să preia rolul istoric pe care l-au jucat până acum francezii. Iar acest lucru ar fi uşurat de prestigiul de care se bucură cultura germană în zone în care, de-a lungul secolelor, românii şi germanii au trăit împreună. „Şi Germania poate ocupa un loc important în această ţară, datorită „asemănărilor spirituale”. Un rol important îl joacă minoritatea germană şi apropierea de limba şi cultura germană din Bucovina, Transilvania şi Banat. Aici se mai adaugă, şi nu vă spun nimic nou, influenţele intelectuale provenite de la personalităţi precum Eminescu, Caragiale, germanofili, şi o colaborare strânsă în şcoli şi facultăţi. O industrie germană deschisă spre investiţii şi de încredere, care ocupă golurile lăsate în urmă de alţii şi – nu în ultimul rând – răspândirea limbii noastre ca limbă străină întregesc acest peisaj. Căderea regimurilor comuniste în anii 1989/1990 uneşte românii şi germanii până în ziua de astăzi, în ciuda diverselor condiţii şi consecinţe. Nu este de prisos să amintim că nimeni altul decât preşedintele Republicii Federale Germane, Joachim Gauck, având şi funcţia de şef al departamentului de documente secrete STASI, a avut la finalul anilor 1990 o contribuţie considerabilă la înfiinţarea CNSAS”, a spus Andreas von Mettenheim.
Viitor doar în Uniunea Europeană
Excelenţa Sa, Andreas von Mettenheim, a vorbit şi despre faptul că Uniunea Europeană este singurul proiect prin intermediul căruia statele europene pot să îşi păstreze importanţa în noua ordine mondială care se conturează. „În societăţile cu creştere rapidă din ţările emergente apar noi centre de putere politică şi economică. Acum treizeci de ani Germania exporta de zece ori mai multe bunuri decât China; în 2009, China ne-a luat locul în postura de „Campion Mondial al Exporturilor”. India va avea în douăzeci de ani de aproximativ trei ori mai mulţi locuitori decât Uniunea Europeană. Statele Europei, luate individual, îşi vor pierde influenţa relativă. Nici un stat european nu va putea face faţă singur provocărilor pe care le aduce această schimbare a raporturilor de forţe la nivel mondial. Acest fapt este valabil atât pentru Germania, cât şi pentru România”, a spus Andreas von Mettenheim. În acest context, diplomatul german s-a arătat intrigat de criticile formulate la adresa Germaniei în unele ziare româneşti. „Prezentarea rolului jucat de Germania în soluţionarea crizei, atât în presa română, cât şi în cea internaţională, însă, mă surprinde şi mă intrigă. Pe de o parte, suntem criticaţi pentru faptul că reacţia noastră în faţa crizei a fost prea precaută, pe de altă parte suntem acuzaţi că am impus altor state membre opinia noastră. Ambele afirmaţii nu pot fi adevărate în acelaşi timp, iar în opinia mea, amândouă sunt false”, a spus Andreas von Mettenheim.
Investiţii şi decoraţii
Interesul tot mai mare al Germaniei faţă de România este arătat de volumul în creştere al investiţiilor. Doar compania Bosch a anunţat o investiţie de 77 de milioane de euro în comuna Jucu, din judeţul Cluj, şi una de 43 de milioane de euro, în oraşul Blaj, din judeţul Alba. De asemenea, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai, istoricul Rudolf Graf, a fost decorat de preşedintele Germaniei, Joachim Gauck.
